Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

ursa ideilor economice · burs32Tiberiu Br\ileanIncon[tientul economiei1. Întoarcerea zei]ei?În Univers totul este [i evolueaz\ împreun\,o ierarhie vie, f\r\ sfâr[it. Treabanoastr\ aici este s\ sublim\m materia [is\ înfrumuse]\m lumea. \sta e sensul exis -ten]ei actuale, s\ imprim\m materiei pe -ce tea spiritului. Spiritul [i lumea con struiescîmpreun\ spiritul [i lumea. Oare, cuadev\rat, asta facem? Sau exact opusul?{i a[tept\m s\ ne fie bine... V\ informezc\ suntem în c\dere liber\, iar modernita -tea, un hybris, nu a f\cut decât s\ o acce -lereze, „eliberându-l” pe om de sub tutelaTat\lui, iar de[ertul de credin]\ spore[tepretutindeni în jurul nostru.Trebuie s\ revenim la mituri, la arhe ti -puri, acolo unde s\l\[luie[te [i de unde serevars\ vraja lumii. La unitate, diad\, tri a -d\ etc. La povestea nocturn\, visat\ a cre -a]iei. Nici o er\ [i nici un om nu va pu tealep\da c\ma[a mitului, nu va putea sc\pade umbra sa. Nici cele actuale, glo bali za -rea de pild\. Istoria globaliz\rii este mina -t\ de globalizarea istoriei. Globali zarea eun proiect aproape himeric, de realizare a„Marelui Rotund”, ouroboros, a unei luminediferen]iate [i a unei istorii orizontale.Dealtminteri, ea nu este o noutate absolu -t\, dac\ lu\m în seam\ pers pec tiva arhetipal\a mitului. Poate c\ pri ma form\ deglobalizare a avut loc imediat dup\ facere(„Cre[te]i [i v\ înmul]i]i [i st\pâni]i p\ mân -tul”) odat\ cu a[ezarea omului în istorie.Imediat dup\, omul a început s\ „cu -noasc\”, dar s\ piard\ în materie de con -[tiin]\, care a devenit insuficient\ [i inca -pabil\ s\ se opun\ conflictelor (dimpotri -v\), extinderii lor globale [i masific\rii mor -]ii. Acum avem de-a face cu o globalizareco[maresc\ a r\ului, cu o avansare trium -f\toare a profanului, în care se înscrie [ira]ionalitatea [tiin]ific\, o secularizare bîntuit\de tot felul de iluzii [i un conflict cva -sipermanent (istoricii spun c\ în ultimiicinci mii de ani de patriarhat au avut loc27.450 de r\zboaie, adic\, în medie, unulla dou\ luni).În con[tiin]a european\, istoricii s-auvisat urma[i ai profe]ilor, delimitându-seîns\ de doctrine teologice, de taina divinu -lui [i au ales des-t\inuirea a[a-zis [tiin ]ifi -c\, pierzând astfel semnifica]iile. De unde[i remarcabila suit\ de e[ecuri gnoseologi -ce ale pozitivismului. Con[tiin]a diurn\ aistoricilor i-a condus la pronosticuri futu -rologice gen globul de cristal, f\r\ nici oleg\tur\ cu profe]iile autentice, c\ci acesteadin urm\ nu pot avea loc f\r\ o experien]\mistic\, f\r\ deschiderea cerurilordinafara [i dinl\untrul nostru. F\r\ asta pi -p\im, ajuta]i [i de capcanele tehnologiei,clarobscurul din h\]i[ul diverselor ipoteze[i r\mânem tot cu a[a-zisele fatalit\]i. F\ -r\ asta, adev\rul istoric r\mâne tot mistifi -cat, opac, deviat.Recuperarea con[tiin]ei istorice, a mitului,este posibil\ cu ajutorul credin]ei, de -vine un soi de „psihizare” a analizei isto -rice. Istoria nu e doar produsul voin]ei saual interesului comunitar sau individual, ci [ial unei ne-voin]e a incon[tientului colectiv(Jung) ce guverneaz\ din umbr\, cu obiectivitatepur\, a arhetipurilor frumos curg\ -toare, alternan]ei, metamorfozei [i întrep\trunderilorlor. Asta este acea histoirelongue durée a lui Braudel, sau perspectivaindian\, ciclurile Manvantara cu erelelor numite Yuga, pline îns\ de ubicu i tate.Esen]a politicului r\mâne trucarea a -dev\rului. Momentul istoric, evenimentuleste r\st\lm\cit, [i asta nu doar în sens fi -gurat. Aceasta se nume[te propagand\.Arhivele r\mân la înving\tori. Dincolo decauzalit\]i comensurabile, de efecte cuantificabile,de perspective economice, socia -le sau etice, minciuna rezist\, atât în lupt\cu gherilele democra]iei, cât [i cu umbrele„Marilor Conduc\tori”, din societ\]ile-dictaturi,sau cu arhetipul de tip comunitaraflat în ascensiune. Din aceste subteraneale istoriei, curen]i ascensionali aduc, îns\,adev\rul la lumin\, în timp. Iar în instan -]ele supreme, în cronicile aka[ice, oricumel cunoscut, marcat pentru vecie. Acolotrebuie s\ ne adres\m pentru a sc\pa ra -pid de minciun\.Istoria contemporan\ e marcat\ de di -onisiac, de imanent, de principii secunde.Un peisaj plat (vezi Th Friedman), aflat me -reu în reconsituire, o criz\ de eroi [i de mo -dele, conflicte între genera]ii, anarhie, fra -gilitate. Unii cred c\ se a[teapt\ întoar ce -rea Zei]ei, sau a Marii Mame, instan]a invizibil\a democra]iei [i exist\ [i varianteYoga care lucreaz\ în acest sens. Îns\[i c\ -derea în cascad\ a dictaturilor ar fi rezultatulascensiunii valorilor matrocentrice, aNoului Canon feminist care lichideaz\ ultimelesechele patriarhale, figuri totemiceale Marelui Tat\. Aceasta nu ar fi, cred în -s\, decât o nou\ religie imanent\, o nou\erezie introdus\ pe agenda politicului, ala Dan Brown. Or, noi avem nevoie, cumspuneam, de transcenden]\, de autenticitate,de adev\r.Reabilitarea mituluiIstoria s-a n\scut [i va sfâr[i din/în n\ -b\d\ioasa idil\ dintre mythos [i logos.Sunt acestea singurele entit\]i d\t\toarede via]\ din cimitirul de evenimente profa -ne. Ele leag\ pe om de necunoscutul s\u,ceea ce ra]ionalismul elenilor n-a reu[itniciodat\. Imaginarul nostru religios, economic,cultural [i politic e bântuit de totfelul de mituri, mai mult sau mai pu]in ca-Însemn\ri ie[ene