Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

t\, redus\ la câteva ore de curs ex cathedra. ~nv\]\ mântul s-asu perficializat [i atmosfera intelectual\ a `n tre gii u ni- versit\]i asc\zut. Avem din Ia[i 19 profesori do mi cilia]i `n Bucu re[ti [i 23de profesori care fac politic\ acti v\, care primesc `n s\rcin\ri extrauniversitare[i care, deci, sunt pierdu]i pentru `nv\ ]\mânt. Co -rup]ia `n]elesului de profesor s-a f\cut atât de adânc, `ncât cei in -digna]i sunt profesorii care nu se ]in de treburile lor. Ei g\sesca [a de natural\ situa]ia lor, `ncât se indigneaz\ dac\ se plâng co -legii de fapta lor. Sunt unii ambulan]i (foarte pu]ini) care vin regulatla cursurile lor, e adev\rat. Ace[tia fac ra]iona mente fal[e pefrecve]a lor regulat\ [i pe lipsa de frecven ]\ a unor co legi carenu-s ambulan]i. Dar problema nu se judec\ a[a. Nu pu tem scuzaun r\u prin altul mai mare. Un profesor valoreaz\ mai pu]in princursul s\u, cât prin stimulul general pe care `l r\spân de[te `n juruls\u, pe ca lea culturii. Profesorul trebuie s\ fie mo de lul de lucrual e levilor, trebuie s\ fie ini]iatorul [i dezvoltatorul tinerilor care`l urm\resc. El trebuie s\ inspire [i s\ conduc\ lu cr\ri, trebuie s\arate prin modul lui de creare `n v\zul elemen telor tinere cumAleksandr Liamkin:Însemn\ri ie[eneMistificatoruls\ contribuie la dezvoltarea culturii, c\tre care se `ndreapt\ elevii.Profesorii, dac\ nu vor fi v\zu]i `n laboratoare zi de zi, `n biblioteci;dac\ nu vor urm\ri de aproape pe elevii lor, tot zi de zi,nu vor fi f\cut nimic te meinic. Se confund\ prea mult rolul profesoriloruniversi tari – care trebuie s\ aib\ min]i creatoare – curolul pro fesorilor secundari – care expun o progra m\ didactic\.Când cineva se duce la Oxford s\ fac\ fiziologie, se du ce laScherrington, nu la Oxford. Locul nu face doi bani f\r\ omulde crea]ie pe care `l urm\re[ti. Tot astfel, dac\ la Ia[i s-ar dezvol -ta o mare personalitate intelectual\, elevii care ar veni la Ia[i arveni pentru aceast\ personalita te, nu pentru ora[. Emulii trebuies\ tr\iasc\ `n preajma mae[trilor lor, s\-i urm\reasc\ `n activitatealor, nu `n ru tina unor cursuri la catedr\. Dar `n situa]ia `ncare se g\ se[te Ia[ul de pe urma ambulantismului, el a r\mas unsimplu târg f\r\ personalit\]i. Personalit\]ile lui intelectua le nusunt `n el decât ocazional. Influen]a lor, de ace ea, se reduce lafoarte pu]in [i, ce este mai prost, ele exer cit\ [i o influen]\ nefas -t\ prin exemplul r\u dat. To]i cei tineri iau exemplu de u[ur\tate,de neseriozitate, de superficialitate. {i `i imit\ credincios pe a -ceste laturi strân se, fiindc\ actualmente noi avem [i conferen]iariambulan]i, [i chiar asisten]i ambulan]i. Mi s-a spus mereu, dec\ tre unii ambulan]i viza]i de mine, c\ gre[esc `n apre cieri; c\ eisunt `n stare s\-[i fac\ `ndatoririle [colii [i pe cele ale o cupa]iilorcolaterale. N-am crezut niciodat\ argumentele lor, dar acumaam putin]a s\ judec lucrurile [i din experi en ]\ personal\. Decâteva luni am o atribu]ie `ndep\rtat\ de catedra mea, de[i sprefolosul facult\]ii din care fac par te. Aceast\ atribu]ie `mi impunelipsuri de la catedr\ in compa rabil mai mici decât cele impuse deambulantism. Le notez cu mare grij\ regulat [i `mi dau seamac\ `n momentele de fa]\ p\gubesc real catedra mea [i rostul meude profesor, de educator de tineret. Este imposibil s\ se ar mo -nizeze o cupa]iile extrauniversitare cu cele de educa tor intelectual.Dac\ am avut `nainte o credin]\ logic\ `n aceast\ privin]\,am azi o convingere experimental\. Pro fesorul nu mai poa te fialt\ceva decât profesor, ori, dac\ este [i alt\ceva, e `n dauna`nv\]\mântului. {i atunci, ne `nchipuim ce `nseamn\ pentru uncentru cultural cum este Ia[ul dezer]iunea inte lectual\ a treizecide profesori universitari. E o sângerare cru d\ a intelectului mol -dovan [i o sc\dere cumplit\ a puterilor de crea]ie moldoveneas -c\. ~ntr-un stat de ordine strict\, a[a abatere de la datorie nu esteposibil\; chiar dac\ n-ar fi articole de lege care s\ `n frâneze abu -zul, opinia public\, opinia studen]easc\ [i pro pria opinie a profesorilordespre `ndatoririle lor nu l-ar per - mite. Toate cele trei opiniipomenite la noi nu e xist\ [i, ce este mai trist, exist\ mai pu]in `nMoldova de cât `n Ar deal. Aici iar intervine modul de reac]iunetip Cluj [i tip Ia[i. Clujul nu admite ambulantismul. Sunt nu maidoi pro fesori domicilia]i `n Bucure[ti [i pentru aceia se face unscandal `ntreg. Ia[ul, dac\ nu `n vorb\, m\car `n fapt\ `l admite,arhiva „Însemnari-ieşene“ ∙ ar83