Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

ursa ideilor economice · bursrii ei: istoria devine oglinda în care Vene -ra se venereaz\..., „vagul spirit al v\ii”,cum ar spune Lao Tze, unde susur\ conti -nuu [oaptele mitologiei. Viziunea mitic\ alui Platon, ca [i cea faustic\ a lui Spenglercunosc un nou elan vital. Tot aici vom include[i enigmaticul „factor x” al lui Toynbee.De asemenea [i mai nou, Fukuyama,inspirându-se din Republica, consider\ c\nici o teorie sau istorie condus\ de voin]aeconomic\ nu poate fi complet\ f\r\ ocomponent\ sufleteasc\, indispensabil\ înformarea omului [i în construc]ia polis-u -lui. „Minciunile vitale ale mitului” (GilbertDurand) ni se înf\]i[eaz\ ca indispensabileîn cel mai arheolatru timp al istoriei, înlo -cuind „adev\rurile obiective” ale istorismu -lui [i devenind acte ale credin]ei într-o [ti -in]\ înc\ nen\scut\ sau ale cunoa[terii glo -bale, nediferen]iate.Scriitorul italian Antonio Tabucchi e dep\rere c\ „istoria este cea care explic\ spi -ritul popoarelor”, dar credin]a mea se si tu -eaz\ exact la polul opus, în sensul c\ spiri -tul popoarelor explic\ istoria lor [i nu in -vers. Cum spunea Jean Favier, „Ceea ce-ldes\vâr[e[te pe om este orizontul lui: celal valurilor [i cel al în\l]imilor, cel care sevede [i cel care doar se ghice[te, cel mate -rial [i cel al visurilor. Orizontul îi arat\ fi -ec\ruia ierarhia [i limitele nevoilor [i posi -bilit\]ilor sale. Exist\ orizontul pe care-l ac -cep]i [i cel de care te îndep\rtezi. Unul estesteril, [i exist\. Cel\lalt nu este decât o i dee[i este fecund. [i unul [i altul au caracterulrelativ al spiritului [i al momentului. Deli -mitându-le, ele definesc oamenii [i lucru -ri le, resursele [i partenerii” (din Istoria ba -ni lor. Apari]ia omului de afaceri în EvulMediu, Bucure[ti, Artemis, 2012, p. 9).Pe masa de lucru a economistului, trebuiea[ezate toate instrumentele antropo -logiei [i psihologiei. De fapt, toate [tiin]e leomului sunt, pe rând, auxiliare unele fa]\ decelelalte. Economia împrumut\ [i ea to nul[i culoarea ideilor timpului s\u, iar u neorile determin\, cum e cazul globa li z\rii. În ceprive[te metoda, ea nu trebuie sepa rat\nici de legile istoriei, nici de cele ale natu rii,de[i observ\m cum obiectivita tea [tiin]ific\e substituit\, încet dar sigur, de o întreag\literatur\ a adev\rurilor ne ve rifi cate [i neve -rificabile. O nou\ [tiin]\ econo mic\ se con -figureaz\ prin operele lui Graham Wallas(Human Nature in Po li tics), R. H. TawneyAleksandr Liamkin:(Religion and the Rise of Capitalism),ambii succesori ai lui We ber, dar [i prin altelesemnate de M. I. Ostrogor ski, RobertMichel, sau Charles A. Beard.Dou\ treimi din popula]ia Indiei, adic\800 de milioane de locuitori, tr\iesc cu maipu]in de doi dolari/zi [i, cu toate acestea,toate estim\rile converg în ideea c\ pesteAugust34Însemn\ri ie[ene