Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

sub tipar ∙ sub tipar ∙ sub tipar74Opera vienez\ e cea mai impor tant\ bijuterie a lumii. Holender evienez de trei genera]ii, e nepotul lui Mahler, e rud\ prin alian]\cu Doderer, cum s\ ajung\ altfel directorul Operei? Da, excelen]asa Kiril e timi[orean, iar [oferul ambasadei, cel care [tie totul despreIoan Holender, are bunici ti mi[oreni, poate s\ ne povesteasc\.Poate s\ ne spun\ adev\rul. S\-i respect\m vod ca, merit\, e vodcade protocol de la amba sada rus\. Iar noi putem s\ scriem carteadespre I. H. Am putea s\ respect\m cro nologia [i s\ începemcartea cu Traian Gro z\vescu. El e un personaj mai spectaculos,mai viu – demn de o carte senza]ional\. De un bestseller. Putems\-i facem [i o bio gra fie timi[orean\. Biografiile oamenilor mariau fost întotdeuna opere de art\. Opere science fiction, fiindc\nu po]i s\-]i imaginezi c\ un om care conduce Opera din Viena,care e nepotul lui Mahler, face parte din lu mea ta! Sau este [i dinlumea ta, dar [i din tr-o poveste frumoas\. Ca [i so]ia lui TraianGroz\vescu, spioana... Spioana unguroaic\ pl\tit\ cu 10.000 dedolari ca s\-l ucid\ pe Traian Groz\vescu! A fost crima care a îndoliatViena!Aleksandr Liamkin:RelaxareExcelen]a Sa Kirill mai bea un pahar de vodc\ [i exclam\: nudespre Traian Groz\ vescu trebuie s\ scriem o carte, ci despre so]ialui. {i dup\ ce arunc\ pe gât, ruse[te, înc\ un pahar de vodc\: dare bine c\ scrie]i o carte despre Holender. E singurul artist genialdin istoria Timi[orii. Da, spune exce len]a sa, cred c\ numai eu a[putea s\ scriu adev\rata carte despre Traian Groz\vescu. O adev\ -rat\ carte despre un personaj important al lumii noastre se facepunând în mi[care capacitatea ta de a pune imagina]ia pe drumulcel bun. Adev\rata istorie a lui Traian. Dac\ marele Groz\vescun-a fost împu[cat, dac\ n-a murit acolo, asasinat de doamna lui,dac\ totu[i n-a fost decât o mi[ care genial\ a serviciilor secrete, cab\n\ ]ea nul nostru s\ dispar\ de la Viena – s\ plece din acea Vien\care, practic nu mai exista – ca s\ se instaleze sub pseudonim înStatele Unite? Franz Josef murise, Imperiul murise, a pierdut r\z -boiul, Viena disp\rea, urma timpul american. B\n\]eanul a ajunsîn State sub alt nume – îl vom afla – [i acolo a luat conducereaMetropolitanului. {i a devenit o legend\ american\. Sub alt nume.Viena î[i avea timpul ei, care s-a terminat. De ce marele nostrub\ n\]ean s\ supra vie ]uiasc\ acolo, în Viena? E bine c\ voi scrie]idespre Holender. Poate c\ vine [i timpul Ti mi[orii, a fost revolu]ie,ora[ul nostru a d\ râmat comunismul,Noi, îi spun lui Vasile, nu vom scrie despre domnul Holendero poveste [tiin]ifico-fantastic\. De[i o poveste s.f. ar putea cuprindemai multe adev\ruri despre Holi-cel-adev\rat decât dialogurilenoastre cu el.De la Viena la Timi[oara, peste nou\ ani. A doua oar\ „uitelpe Holender” s-a întâmplat s\ fie în 12 mai 2000, în holul hoteluluiInterna]ional. Eram directorul Tea trului Na]ional din Timi[oara[i în 11 mai, în jurul prânzului, am început s\ primesc telefoane:mâine sose[te Holender! Sose[ te, pur [i simplu. Îngera[ul Magda -le na, care le vedea pe toate, a precizat: te a[teapt\ la ora 9, în ho -lul hotelului Interna]ional! Pe urm\, Brându[a, directoarea celeimai de seam\ televiziuni timi[orene: numai mâine la 9 po]i sta devorb\ cu el! Îngera[ul îmi avertizase prietenii, iar prietenii: dac\ nue[ti la nou\ fix, îl va r\pi Vasile Bogdan s\-l filmeze. Îl va r\pi Brân -du[a. Îl va r\pi Margareta. Îl vor sechestra Marile Doamne ca s\-l[i s\-l. Trebuie s\ se mai întâlneasc\ la ora 10 cu [i cu, la 11 cuVasile Bogdan, ca re face un film despre el, la 12 cu contele B., laora 1 s\ ia masa cu solista cutare. M\ înso]ea celebrul Kiril, carear fi vrut s\ deco reze altfel hotelul. „Uite-l pe Holender” a [optitartistul. Era o voce pitic\ fiindc\, mi-a explicat mai târziu prietenulmeu, el ]inea minte istoria vienez\: dac\ nu era chiar Ho lender?[i: s\ nu-mi spui c\ e timi[orean! [tiu despre el tot-tot-toooooooot!De data asta chiar el era. Chiar Herr Direktor, sosit de la Vienala Timi[oara, într-o c\l\torie de lucru, ca s\ fie iar, m\car pentru ocâteva zile, timi[orean. Purta un dialog cu recep]ionerul fiindc\ ise r\t\ciser\ geamantanele, geamantane pline de ajutoa re, de hai -Însemn\ri ie[ene