Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

{tefan AfloroaeiLipsa de sens,solitudine [i orgoliuAst\zi, când privim în grab\ la ceea cese întâmpl\ cu noi în[ine sau în jurul nostru,recunoa[tem mult mai u[or lipsa unuiposibil sens. Fie c\ este vorba de sensulunor eforturi cotidiene sau comune, fie decel propriu fiec\ruia în parte, în ultim\ instan]\al vie]ii ca atare, acest sens pare cutotul vag sau absent. Pu]ini dintre noi – [iprobabil în pu]ine momente ale vie]ii lor –ar putea s\ vorbeasc\ despre un posibil sensîn ceea ce exprim\, fac sau sufer\. Dac\ace[tia din urm\, în ceea ce-i prive[te, auuneori sentimentul c\ se afl\ pe o cale a -leas\ în chip liber, c\ st\rile de lucruri nudecurg complet arbitrar, îi putem crede caatare. Nu înseamn\ nicidecum c\ sunt lip -si]i ei în[i[i de îndoieli. Vor sesiza în deserânduri cum lipsa de sens atinge destulezone ale vie]ii [i în destule momente peca re le tr\im.Drept urmare, vorbim mult [i în multefeluri despre cele lipsite de sens. În unelesitua]ii, despre cele absurde. Acestea suntnumite tot mai u[or, ca [i cum am avea olung\ familiaritate cu ele. Sensul, îns\, esteceva precar, nesigur, greu de recunoscut.Cum po]i avea eviden]a unui sens în ceeace se petrece cu noi de la un timp la altul?Este greu de sesizat a[a ceva. Nici nonsen -sul nu poate fi admis u[or, întrucât nega]iasub care st\ este ea îns\[i slab\. Nume[teceva ambiguu, prea ambiguu spre a te fa -ce sigur de ceea ce vezi. Lipsa de sens,dimpotriv\, ar exprima tocmai ceea cesim]i c\ se petrece, deseori, în lumea careî]i este proprie.A[ dori s\ m\ opresc pu]in la acest sen -timent al lipsei de sens, invocat frecventÎnsemn\ri ie[eneîn literatura filosofic\ [i, probabil, tr\it în -tr-o manier\ destul de confuz\.În[el\tor este mai ales primul termendin aceast\ expresie. Fire[te, multe altelesunt în[el\toare, mai ales atunci când tereferi la ceva eterat (de pild\, sensul vie]iiunui om care nu [tie dac\ are sens ceeace face), ca [i cum sensul ar putea s\ fieel însu[i dat, dat ca atare, cândva anume[i undeva, în felul unui lucru verificabil 1 .Primul termen este în[el\tor întrucât lipsaa ceva, îndeosebi când e vorba de cele o -Aleksandr Liamkin:mene[ti, nu e niciodat\ simpl\ absen]\.Cu atât mai mult când intr\ în joc cele tr\ -ite în ordine spiritual\. În astfel de situa]ii,lipsa a ceva nu înseamn\ nicicum c\ acelceva nu exist\, c\ nu se resimte în nici unfel. [tim bine c\, de aceast\ dat\, lipsa în -s\[i exprim\ o nevoie sau o trebuin]\ defond. Ea vorbe[te despre ceva dorit sau a[ -teptat îndelung. A[adar, sentimentul lipseide sens nu este deloc liber în privin]a sensului.Se face resim]it tocmai acolo undeprezen]a sensului este posibil\ [i într-unfel dezirabil\. Iar aceast\ din urm\ posibi -litate, a sensului, nu are deloc grani]e fer -me. Cum vedem oare, de exemplu, un a -sediu de propor]ii [i cu efecte catastrofalepentru cei asedia]i? Probabil c\ absurd înprivin]a inten]iei sub care e produs [i a ur -m\rilor sale. Îns\ pentru cronicarul de serviciu,s\ spunem, descoper\ o anumit\ mo -tiva]ie, o minim\ logic\ în evolu]ia sa? Cumapare din punctul s\u de vedere? Dar pen -F\r\ titlu (desen)mişcarea ideilor · mişcarea id25