48Simona ModreanuLocuri [i nelocuriale francofonieiFrancofonia nu este doar o vocabul\politic\, ideologic\, institu]ional corect\,port-drapel al diversit\]ii împotriva uniformiz\riiglobalizante; în orice caz, nuaceste accep]iuni îmi vor re]ine aten]ia încontinuare. Consider c\ acest concept estemult mai complex decât o recunoa[tem a -desea [i îl voi aborda, în cele ce urmeaz\,în dimensiunea sa de spa]iu imaginar pa ra -doxal, de loc non geografic, în care libertateaspiritului [i libertatea de expresie seîntîlnesc pentru un parcurs creator ie[itdin comun.Francofonii – dac\ îi excludem pe fran -cezi, ceea ce reprezint\ o dezbatere impor -tant\, cu numeroase consecin]e – pot firegrupa]i, în mod general [i simplificator,în trei categorii principale: cei care se nascîntr-un mediu diglosic, sau plurilingv, ceipentru care franceza este limba cotropito -rilor [i care între]in cu ea o form\ de iubi -re-ur\, [i cei pentru care este limba pres -tigiului, a supremului rafinament, a eliteiintelectuale [i a accesului la universalitateprin for]area barierelor unei culturi mino -re. Dincolo îns\ de aceste nuan]e, desiguresen]iale, to]i cei care aleg franceza ca lim -b\ de expresie – [i m\ refer îndeosebi lascriitori – sunt un fel de migran]i, care sev\d confrunta]i cu un idiom ce dispune deun statut aparte: este fie str\in, fie ma tern,dar împ\r]ind cu alte limbi spa]iul lingvistical unui loc geografic dat. [i, mai cu sea -m\, francofonul se vede pus fa]\ în fa]\ cuo civiliza]ie diferit\ de a sa, cu care nu areîn comun nici referin]ele, nici imaginarul.El poate, bineîn]eles, s\ se înc\p\]âneze s\rosteasc\ aceast\ diferen]\, sau se poatealina „cuib\rindu-se” într-un loc lipsit decontururi fizice, un loc formidabil de liber -tate [i creativitate transculturale, un adev\ -rat spa]iu identitar, capabil s\ produc\ for -me noi, ce nu pot fi ata[ate unei configu -ra ]ii geografice, etnice sau lingvistice pre -sta bilite. Experien]\ fascinant\, dar r\scoli -toare adesea, o torsiune a sufletului, pe ca -re Panait Istrati o evoc\ în ace[ti termeni:„(…) am ajuns în literele franceze cusufletul tare, dar a trebuit s\ împrumut a -cestui suflet un chip fran]uzesc. Iar cândam încercat s\-i redau aceluia[i suflet unchip românesc, nu s-a mai putut; se obi[ -nuise cu acel chip str\in. La fel nici sufletulromânesc, turnat de la bun început în -tr-un tipar românesc, nu a mai acceptatcând am vrut s\-i împrumut o form\ fran -]uzeasc\.” (citat în Monique Jutrin-Klener,Panaït Istrati, un chardon déraciné: écri -vain français, conteur roumain, Paris, Li -brairie François Maspero, 1970. p. 260)Se creeaz\ astfel o „topofilie” (Bache -lard), adesea imaginar\, de locuri iubite [iprotejate de intimitatea noastr\, purtat\de o limb\ neasemuit\, c\ci zidurile de a -p\rare obi[nuite au fost d\râmate, iar scriitoriifr\mânt\, calc\, deformeaz\, com bin\în voie o magm\ de cuvinte care le edeodat\ accesibil\ în puritatea ei s\lbatic\originar\, o comoar\ pe care îndr\znescs-o maltrateze, s-o tr\deze, s-o îmbog\ ]eas -c\. În aceast\ perspectiv\, unele texte belgienenu mai sunt walone, nu mai exist\scriitori romanzi, în Canada nu se mai scrieo literatur\ quebecoaz\, crea]ia caraibea -n\ nu e nici creol\, nici anglofon\, nici his -panofon\, personaje precum Cioran sauMakin nu mai sunt considera]i scriitor ro -mân, respectiv rus, de expresie francez\,c\ci toate acestea se adun\ mândru subcupola francofoniei. Nu realitatea de faptpune probleme, ci cuvântul însu[i [i destinuls\u pu]in confuz sau ambiguu. În plus,raportul cu aceast\ entitate complex\ ca -re este limba francez\ nu e deloc neted,nu mai mult decât raportul francezilor în -[i[i cu aceast\ construc]ie bizar\, care îi iaca punct de plecare, îi include [i îi alung\în acela[i timp. C\ci excluderea literaturii„franceze” din câmpul literaturii „francofone”o va l\sa pe aceasta din urm\ cu uncentru de gravita]ie absent, sau m\car indicibil,de[i este o referin]\ constant\, chiardac\ discret\ uneori. Iat\-ne deci în fa]au nui nou paradox: într-un fel, tocmai ab -sen]a obsesiv\ a acestui centru îl va instituica atare. Trimiterea la modelul literaturiifranceze, fie pentru a se reclama de la el,fie, cel mai adesea, pentru a-l recuza saua-l agresa, reprezint\ o dimensiune esen -]ia l\ a dinamicii literare francofone, darcare nu se concepe decât prin excludereacategoriei „literatur\” francez\, în prelungirea[i împotriva c\reia s-a n\scut catego -ria „literatur\ francofon\”.De fapt, când e vorba de literatur\, a -pa re undeva [i dezapartenen]a, deteritorializarea.Spa]iul imaginar, indisociabil deutopia francofon\, devine o realitate, iargrani]a dintre interior [i exterior e [i earepus\ în discu]ie de aceste literaturi carene descriu o lume multipolar\, o lume aNet-ului, unde fiecare poate aspira s\ de -vi n\ un centru de emitere a unui mesaj [is\ intre în contact cu oricine vorbe[te fran -ceza, de oriunde ar fi. Iat\, poate, o [ans\nesperat\, c\ci franceza e una din pu]i ne -le limbi prezente pe toate continentele [isingura, al\turi de englez\, ai c\rei practi -can]i sunt atât de îndep\rta]i fizic unii deal]ii, or Net-ul e capabil s\ ]eas\ între eile g\turi inimaginabile pîn\ acum.Spa]iul francofon, privit în toate dimensiunilesale simbolice, nu desemneaz\doar teritorii decupate dinainte în func]ieÎnsemn\ri ie[ene
de o limb\ [i o identitate comune, produ -c\toare de spa]ialitate real\, ci este mai de -grab\ un neloc, o nou\ r\d\cin\ imagi nar\,adânc ancorat\ într-o limb\, dar dezvol -tând ramifica]ii multiple, fiind ea îns\[i ofibr\ plural\. Esen]a dificult\]ii rezid\, poa -te, în realitatea practic\rii unei limbi a c\ -Aleksandr Liamkin:Însemn\ri ie[enerei istorie nu ai tr\it-o. E suficient s\ evo -c\m manualele care încep cu celebra fra -z\: „Cîndva, demult, ]ara noastr\ se nu -mea Galia [i locuitorii ei, galezi”, [i s\ nile închipuim în mâinile unor tineri cet\]enifrancezi, ale c\ror familii sunt originare dinAfrica sau Asia… Locul, spa]iul apar te nen -Filozoful]ei este, deci, problematic [i declan [ea z\cu mai mare u[urin]\ resorturile fan teziei.Este, spre exemplu, cazul viziunii ero -ului din Muntele sacru, al scriitoarei canadieneGabrielle Roy. G\sim acolo, desi gur,[i figuri [i mituri literare legate de spa ]iulgeografic nord-american, precum c\l\to -ria, exilul, frontiera, ruptura, dar acest spa -]iu e mai degrab\ sursa unei con[tien ti -z\ri, a unei muta]ii intime [i chiar a uneireaproprieri a sinelui prin inspira]ia crea -toare. Muntele solitar Ungava este una dinacele structuri antropologice ale imagina -rului, de care pictorul Pierre Cadorai se ser -ve[te pentru a-[i des\vâr[i metamorfoza,mitul american de baz\ sufer\ la rânduls\u subtila transformare pe care o antreneaz\franceza ca limb\ de expresie, iaracel loc anume se contureaz\ la jum\tateadrumului dintre real [i imaginar, dintre aici[i altundeva. Francofonia astfel conceput\ar fi generatoarea unui între, a unui lochr\nit cu toate a[tept\rile vane [i cu toateproiec]iile magice, structurând povestirile,înc\lecând toate grani]ele, asumând rolulunui cronotop transversal. Pierre Cadoraipoart\ în el o oper\, un peisaj pe care în -cearc\ s\-l elibereze, iar acest peisaj va începes\ existe prin ochii pictorului-personaj,prin intermediul crochiurilor sale îm -br\cate în cuvinte.{i în Elve]ia romand\, francofonia ridi -c\ problema unei r\spântii identitare, a u -nei dinamici a eu-rilor duble, a unui uni versde oglinzi care spa]ializeaz\ [i interiori zea -z\ totodat\ un între cultural, c\ci nici aco -lo nu se poate evita ambiguitatea concep -telor, sau apartenen]ele discutabile. S\ nuuit\m c\ o limb\ nu este doar un instrumentde comunicare, un mijloc de expresie, ciea condenseaz\ un întreg raport cu lumea[i o anume viziune asupra lucru ri lor. Pe dealt\ parte, aceast\ tr\ire într-o limb\ presupuneo organizare a unui anu mit „loca[al cuvântului” care se joac\ în tensiunilelingvistice, culturale, estetice, chiar politi -ce. În Elve]ia romand\, aceast\ „supracon -[tiin]\ a scriitorului francofon” cap\t\ ac -49
- Page 8: Gr. T. Popa 120 ∙ Gr. T. Popa 120
- Page 11 and 12: merge singur\; ea se `n so]e[te cu
- Page 13 and 14: Astfel, la 23 noiembrie 1934, Sadov
- Page 15 and 16: Aleksandr Liamkin:Atunci Sadoveanu,
- Page 17: duri liliputane mereu. Nu vreau s\
- Page 20: oasca şi barza · broasca şisemio
- Page 23 and 24: Am ame]i-o. Mut obiecteVreau s\ fac
- Page 25: Aleksandr Liamkin: Master T.Însemn
- Page 28 and 29: mişcarea ideilor · mişcarea idtr
- Page 30 and 31: cave canem · cave canem · cav28An
- Page 32 and 33: cave canem · cave canem · cavcurs
- Page 34 and 35: ursa ideilor economice · burs32Tib
- Page 36 and 37: ursa ideilor economice · bursrii e
- Page 38 and 39: ursa ideilor economice · burs[i vi
- Page 40 and 41: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 42 and 43: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 44 and 45: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 46 and 47: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 48 and 49: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 52 and 53: 50cente inedite: „Se reveleaz\ as
- Page 54 and 55: controverse ∙ controverse ∙ co5
- Page 56 and 57: controverse ∙ controverse ∙ cof
- Page 58 and 59: controverse ∙ controverse ∙ coA
- Page 60 and 61: Strategia diziden]ei:A. E. Baconsky
- Page 62 and 63: del, ofer\ operele unor Belinski, C
- Page 64 and 65: Inventatorul supozitorului• Nimic
- Page 66 and 67: dramaturgic\, întocmai ca în cele
- Page 68 and 69: somn [i trezie al agentului narator
- Page 70 and 71: tra, de sigur, înzadar, cum-va, c
- Page 72 and 73: Aleksandr Liamkin:trecând-o prin f
- Page 74 and 75: mai pierdut din ea, mai [i câ[ti g
- Page 76 and 77: dup\ ce va termina facultatea. La T
- Page 78 and 79: ne, de costume. Iar recep]ionerul e
- Page 80 and 81: venera]ie în sufletul meu, pentru
- Page 82 and 83: de c\tre to]i preo]ii, stare]ii, eg
- Page 84 and 85: Gr. T. PopaStarea trecut\[i actual\
- Page 86 and 87: t\, redus\ la câteva ore de curs e
- Page 88 and 89: Am explicat `n capitolul 5 de unde
- Page 90 and 91: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\
Change language