cave canem · cave canem · cav28Anton Ad\mu]Câte ceva [i desprecoresponden]aCamil Petrescu – Noica (2)Un nou episod epistolar poate ar maiputea l\muri ceva dac\ este sau poate ficeva (de) l\murit. O generalizare a cazuluiparticular pe care-l prezint se impune în s\.În scrisoarea din 25 ianuarie 1938 adre -sat\ lui Camil Petrescu, referindu-se la au -dien]a piesei Suflete tari, Noica scria: „v\doresc din toat\ inima în]elegerea celorlal]i– de[i publicul din seara aceea nu miap\rut destul de l\murit” 1 . {i aceast\ for -mul\ se poate extinde asupra întreguluidestin camilpetrescian, iar în jurul acestuidestul se poate ]ese, treptat, substan]ialismul[i trecut sistematicul lui refuz.„Mai trebuie spus ceva, spre a scoatera]iunea din acea inadecva]ie cu sine, a cearan\ deschis\ a spiritului, c\reia în chip ui -mitor, de la periferia marilor culturi, ci ne -va ne[tiut de nimeni [i aproape nesoco titde ai s\i i-a dat nume” 2 . Ce se mai poa terostui în marginea acestei încerc\ri? Poa -te sentimentul unei culpabilit\]i sau, ori -cum, acela al unei mari neîmpliniri. Estecu siguran]\ ceea ce r\mâne, dincolo deenciclopedisme de circumstan]\ [i filosofiide budoar. Prin urmare: „dac\ [ov\ie cineva s\-l rânduiasc\ pe Camil Petrescu prin -tre cei mari ai culturii române[ti, atunci vatrebui s\ citeasc\ Doctrina Substan]ei” 3 .Ceea ce repro[eaz\ Camil Petrescu fe -nomenologiei este incapabilitatea ei de aexplica ordinea istoric\. Mecanismul feno -menologic este incapabil de a privi istoriaaltfel decât ca pe un fenomen, iar atuncicon[tiin]a inten]ional\ ar fi con[tiin]\ deistorie. „Ce vrea fenomenologia, cu esen -]e le ei, este s\ vad\ fiecare lucru în sinealui. Îns\ dac\ sinea lor lumineaz\ lucrurile,acestea doar exprim\ sinea, o manifest\,o descriu. Po]i închipui alte lucruri ale si -nei de a se manifesta, dar atunci ai trecutdin real în posibil. Lumea toat\ devine spectral\,iar a[a s-a întâmplat cu fenomenologia,atunci când a încercat s\ fie mai multdecât descriere fenomenologic\; a dat spec -tre teoretice” 4 . Fenomenologia lunec\ ast -fel, dup\ Camil, în posibilul gol tocmai pen -tru c\ Husserl a ignorat dimensiunea substan]ialit\]ii.Pe de alt\ parte, substan]ialis -mul „ar putea fi privit cel pu]in ca o între -gire a fenomenologiei, adic\ o trecere a eidin spectral în realul istoric.” 5Numai gândul nu poate modifica reali -tatea absolut\. Schimb\rile absolute pot firealizate numai prin acte fizice absolute. Totceea ce exist\ în mod absolut reprezint\manifest\ri absolute ale concretului istoricdat, [i el este dat „într-o unitate organic\e xisten]ial\ absolut\”. „Nici una dintre mo -dalit\]ile lui nu se poate reduce f\r\ o mutilarea întregului. Tot ceea ce exist\, exis -t\ cu titlul cu care exist\” 6 . Aceast\ unita -te a concretului, organicitatea lui existen -]ia l\, este dat\ într-o intui]ie esen]ial\ în -cât orice dat absolut al concretului este dat[i condi]ionat de întreaga existen]\, [i a -cest întreg îi confer\ titlul de existen]\ caatare. Organicitatea este substan]ial\ [i eaofer\ gradul de ra]ionalitate. „Concretul al -c\tuie[te un sistem existen]ial ale c\rui p\r]isunt între ele într-o relativitate dat\ cu titlulde existen]\” 7 . Aceast\ realitate absolut\,ca sistem de date absolute [i aflate înprezen]\, constituie concretul, quiddita -tea. Dup\ Noica, „esen]a nu se poate de -fini, tocmai pentru c\ ea define[te. Ea re -prezint\ o întrebare-r\spuns: ce este încazul fiec\rui lucru, «ti esti» la Aristotel, deunde îi vine [i formularea: «quid est», quidditatea”8 . Termenul este aristotelic [i estelatinizat sub forma lui quidditas. A fost introdusde traduc\torii latini ai lui Avicen -na. Este definit drept ceea ce r\spunde laîntrebarea quid sit prin opozi]ie cu an sit.Sensul este de esen]\ care se distinge dee xisten]\ iar diferen]a se exprim\ în defi -ni]ii. Cuvântul va fi preluat de Toma d'A -quino ca sinomim pentru form\, esen]\,natur\. Berkeley pare a folosi cuvântul în -tr-un mod diferit. La el înseamn\ faptul dea fi altceva. Vorbe[te despre aceasta în pa -ragraful 81 din The principles of humanknowledge. Ideea este aceea dup\ care odefini]ie închide în sine un element sufici -ent pentru a putea distinge ceva de nimic.Este ideea abstract-pozitiv\ de quidditate,de entitate sau esen]\.Metoda substan]ialist\ poate fi denumi -t\ drept „capacitate de a vedea sensibil“, iaracestui sensibil, autenticitatea [i substan ]ia -lul îi sunt moduri de existen]\. Noica scriac\ „viziunea lui Camil Petrescu ]ine sauca de în m\sura în care, solidar\ fiind o cli -p\ cu fenomenologia, reu[e[te s\ de vin\autonom\ fa]\ de ea” 9 .Decisiv îns\ e tot noocratul în ceea celprive[te. Într-un articol din Lumea (anulI, <strong>nr</strong>. 7, 4 noiembrie 1945) scria: „Un au -tor n-are nici un interes moral s\ câ[tigejudecata contemporanilor [i, personal, nicinu m\ gândesc de pild\ s\ public aici Doc -trina Substan]ei sau s\ las s\ se joace Dan -ton. N-am nici cel mai mic interes s\ facacest lucru [i nu sunt nicidecum curios s\aflu ce cred contemporanii mei despre a -ceste lucr\ri. Cât am dat publicit\]ii este des -tul pentru o carier\ literar\ [i de mai mul -t\ reputa]ie la Bucure[ti nu am nevoie” 10 .{i, ca într-un soi de fatalitate pe care auto -rul singur [i-o avanseaz\, n-a publicat Doc -Însemn\riie[ene
trina Substan]ei [i n-a v\zut pe scen\, câta tr\it, nici Jocul Ielelor, nici Caragia le învremea lui [i, bineîn]eles, nici Danton (ter -minat\ în toamna lui 1925, piesa se joac\în premier\ absolut\ pe scena Na ]ionaluluidin Bucure[ti la 30 decembrie 1974).În final voi selecta câteva pasaje careîmi par semnificative din cele trei scrisoripe care Noica le-a trimis lui Camil, nu îna -inte de a spicui câteva pasaje din scrisoa -rea adresat\ de Noica Floric\i Ichim. E -pistola este din data de 24 februarie 1980,P\ltini[.Aleksandr Liamkin:„[…]. În ciuda admira]iei mele pentruCamil Petrescu, n-am avut niciodat\ unbun contact cu el, în parte datorit\ dife -ren]ei de vârst\ [i a timidit\]ii mele de a -tunci fa]\ de tot ceea ce nu era filozofiepropriu-zis\. Am fost [i am r\mas, poate,în îngustimea unei specialit\]i, în timp ceCamil Petrescu trecea suveran prin variateforme de cunoa[tere [i crea]ie.Nu am nimic de la el [i nu-mi amintescs\ fi primit r\spunsul la scrisoarea mea ul -tim\. Abia îmi amintesc c\ i-am trimis-o,dar nu m\ recunosc în tonul ei impertinent.Probabil c\ autorul Mioarei – care-mid\duse bilet s\ v\d piesa, în dorin]a de-aavea [i alte aprecieri decât cle r\ut\cioaseale unor critici – m\ scuturase bine cândîmi începu sem comentariul. Avea obiceiuls\ asculte câteva clipe ce-i spu neai, iar da -c\ nu-i pl\cea gândul critic, î[i lua aparatulde la ureche [i-]i spunea el, f\r\ menajamente,ce credea despre pu]in\ tatea în]e -legerii tale [i despre o pera sa. Cred c\ a[as-a întâmplat atunci, iar reac]ia mea estecea a timidului care întrece m\ sura […]. Colaborareamea la Re vista Fun da]iilor a de -Totul e de[ert\ciune...cave canem · cave canem · cavÎnsemn\riie[ene29
- Page 8: Gr. T. Popa 120 ∙ Gr. T. Popa 120
- Page 11 and 12: merge singur\; ea se `n so]e[te cu
- Page 13 and 14: Astfel, la 23 noiembrie 1934, Sadov
- Page 15 and 16: Aleksandr Liamkin:Atunci Sadoveanu,
- Page 17: duri liliputane mereu. Nu vreau s\
- Page 20: oasca şi barza · broasca şisemio
- Page 23 and 24: Am ame]i-o. Mut obiecteVreau s\ fac
- Page 25: Aleksandr Liamkin: Master T.Însemn
- Page 28 and 29: mişcarea ideilor · mişcarea idtr
- Page 32 and 33: cave canem · cave canem · cavcurs
- Page 34 and 35: ursa ideilor economice · burs32Tib
- Page 36 and 37: ursa ideilor economice · bursrii e
- Page 38 and 39: ursa ideilor economice · burs[i vi
- Page 40 and 41: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 42 and 43: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 44 and 45: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 46 and 47: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 48 and 49: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 50 and 51: 48Simona ModreanuLocuri [i nelocuri
- Page 52 and 53: 50cente inedite: „Se reveleaz\ as
- Page 54 and 55: controverse ∙ controverse ∙ co5
- Page 56 and 57: controverse ∙ controverse ∙ cof
- Page 58 and 59: controverse ∙ controverse ∙ coA
- Page 60 and 61: Strategia diziden]ei:A. E. Baconsky
- Page 62 and 63: del, ofer\ operele unor Belinski, C
- Page 64 and 65: Inventatorul supozitorului• Nimic
- Page 66 and 67: dramaturgic\, întocmai ca în cele
- Page 68 and 69: somn [i trezie al agentului narator
- Page 70 and 71: tra, de sigur, înzadar, cum-va, c
- Page 72 and 73: Aleksandr Liamkin:trecând-o prin f
- Page 74 and 75: mai pierdut din ea, mai [i câ[ti g
- Page 76 and 77: dup\ ce va termina facultatea. La T
- Page 78 and 79: ne, de costume. Iar recep]ionerul e
- Page 80 and 81:
venera]ie în sufletul meu, pentru
- Page 82 and 83:
de c\tre to]i preo]ii, stare]ii, eg
- Page 84 and 85:
Gr. T. PopaStarea trecut\[i actual\
- Page 86 and 87:
t\, redus\ la câteva ore de curs e
- Page 88 and 89:
Am explicat `n capitolul 5 de unde
- Page 90 and 91:
Num\r ilustrat cu reproduceri dup\
Change language