Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

historia magistra vitae ∙ histori38Ion }urcanuIstoria –`ntre [tiin]\ [i impostur\În vorbirea curent\, de zi cu zi, prin cuvîntul„istorie” se în]elege, de obicei, rela -tarea unei întâmpl\ri, a unei aventuri ne -prev\zute, mai mult sau mai pu]in dorite.Po]i auzi, de ex., „am nimerit într-o istorienepl\cut\”, „am fost b\gat într-o istorie”,„mi s-a întâmplat o istorie” sau se spunedespre un cutare c\ poveste[te istorioarehazlii. De aceea, foarte des, la nivel co -mun prin istorie se în]elege o relatare desprefapte [i întâmpl\ri în general impo -sibile sau în mare parte alterate, adic\ redateprin abatere de la realitate. O astfelde în]elegere a istoriei a f\cut ca în mentalitateapopular\ ea s\ aib\ sensul de le -gend\, mit, snoav\. Aceast\ percepere sereg\se[te în fiecare civiliza]ie timpurie, si -tua]ie care face aproape imposibil\ des -p\r]irea istoriei adev\rate de la începuturide miturile despre aceast\ perioad\, fie c\e vorba de eposul homeric, de saga scandinav\sau de amestecul de fabulos [i realdin folclorul multor popoare [i nu arareorichiar din scrierile istorice antice [i medi e -vale. Dar viziunea mitologic\ asupra istorieinu s-a [ters din mentalitatea uman\odat\ cu dispari]ia civiliza]iilor arhaice, deunde [i persisten]a expresiilor [i alocu]iunilormen]ionate mai sus. Din acest motiv,nu sunt deloc rare cazurile când, în unelescrieri cu caracter istoric sau care, mai degrab\,pretind a fi istorice, semnate, dinfe ricire, de cele mai multe ori de oamenif\r\ preg\tire special\ în [tiin]a istoriei,legendele, faptele inventate pretind a fievenimente adev\rate. De ex., un scriitorfoarte cunoscut pe meleagurile noastre, cupreten]ii mereu [i insistent afi[ate de cu -nos c\tor al istoriei, poveste[te, într-un felde carte de citire pentru elevi la istoria„neamului românesc din Basarabia”, cumc\ pe la anul 1000 marea c\petenie a hunilor,Attila, supranumit „biciul lui Dumne -zeu” pentru groaza pe care a provocat-oîn Europa, dup\ ce avusese o scurt\ convorbirecu un adolescent român pe undevaprin Moldova, s-a speriat atât de tarede acesta, încât a luat-o la s\n\toasa, mistuindu-seîn abisurile Asiei. {i astfel Euro -pa a fost salvat\ de urgia hunilor. Acela[iAleksandr Liamkin:relateaz\ multe alte n\zbâtii, între care [io poveste despre felul cum romanii, militaride profesie, care supuseser\ întreagalume, ar fi fost b\tu]i foarte tare de c\tredaci chiar sub zidurile Romei. Un alt scriitor,l\udat [i el, la fel de nejustificat, pentruaplecarea asupra istoriei, povestind ni[ -te basne despre {tefan cel Mare, relata laun moment dat cum 12 tineri din Caffa(necunosc\tori în meseria naviga]iei), r\s -culându-se pe la 1475 împotriva turcilor,ar fi sechestrat 32 de cor\bii turce[ti pecare le-au dus la Chilia 1 .Evident, astfel de p\t\r\nii se pun de-acurmezi[ul corectei în]elegeri a istoriei a -dev\rate. Dac\ un elev, ba chiar [i un ma -tur, este servit mereu, ani la rând, cu pro -duc]ii „istorice” de a[a natur\ [i de a[acalitate, ajunge s\ aib\ o idee complet deformat\despre istorie, pe care cu greu ova putea corecta sau poate c\ nu o va maicorecta niciodat\.HoinarulÎnsemn\ri ie[ene