ne, de costume. Iar recep]ionerul era dintre cei buni [i bravi careputea s\ ba t\, cu [tiin]\, cu art\, cu talent, salamalecu rile. Asta era,a[a suntem noi aici, zâmbea dumnealui. [i se scuza pe române[te,engle ze[te, fran]uze[te.Aleksandr Liamkin:Ne-am instalat pe teras\, era prim\var\, era pl\cut, domnulHolender: aer ca aici nu-i nic\ieri în lume! Aspira cu l\comie, sorbeacel mai bun aer din lume. A ajuns a cas\, era fericit, fericit, sevedea cu ochiul liber, ce mai contau bagajele, era cu ade v\ rat aca -s\. Mi-a explicat cum e cu bagajele, ce e cu Austrian Airlines, [i peurm\ mi-a povestit ce a v\zut la Bucure[ti. Nu era vor ba de spectacolede oper\, era vorba de teatru. V\zuse tot, [tia tot, îi cu no[ -Însemn\ri ie[eneKnottea pe cei mai buni. Vreau s\-l aduc pe Andrei {erban la Ti mi -[oara pentru un workshop? Sigur, el a lucrat cu Andrei {erban,nu-i un regizor comod. Nu-i deloc comod. Dar poa te s\-i spun\,s\ insiste. A vorbit cu pu]in\ vreme în urm\ cu Mirodan, a scris opies\ ex cep]ioooooonal\, poate s\-i spun\ lui Mi rodan s\ ne-o o -fere. Îl cunosc pe Mirodan? Cum s\ nu-l cunosc, am zis repede,mândru de mine. Am citit Ziari[tii, Celebrul 702... Am v\zut filmul... Nu-l cunosc perso nal, am adaugat repede-repede, dar prie te nulmeu Sergiu Levin... Am zis repede lec ]ia Mirodan, domnul Holendera zâmbit în g\duitor: el are textul, l-a citit, poate s\ mi-l ofere. Eo pies\ inedit\. Foarte frumoas\.A v\zut la Bucure[ti O scrisoare pierdut\, spectacol magnific,numai în Bucu re[ti se mai face teatru. Mai fac [i al]ii, dar nu atâtde... bine. Ce piese i-a montat Andrei {erban, cum a ajuns NichiWolcz la Vi ena. Nichi a ajuns la Viena fiindc\ Andrei {erban nuvorbea bine nem]e[te, era ne vo ie de un mediator.Domnul Holender [tia c\ m\ va întâlni, era preg\tit. Mi-a adus[i o pies\ de Turrini. E un dramaturg extraordinar, e între cei maimari dramaturgi de limb\ german\. N-am auzit de el? Turrini i-eîndatorat, nu va cere mult. E un om de succes.În „momentul Turrini”, tocmai când Herr Direktor îmi spuneace scrie, ce face, ce glo rie îl va acoperi pe acest dramaturg, colaboratoral lui de altfel, a coborât, a ajuns la noi <strong>Liviu</strong>. <strong>Liviu</strong> Holender.Am scris despre mirabila întâlnire în Despre regi, saltimbanci [imai mu]e. Evocam acolo imaginea unui t\tic fericit. Fericit, grijuliu,atent, tandru, protector cu gra]ie, încântat de b\ie]elul abia ie[itdin somn. De fiul s\u.Telefonul domnului Holender sun\ me reu, nu, nu au g\sit ba -gajele, domnul Vasile Bogdan îl sun\. Domnul Vasile Bogdan e îna[teptare. Echipa domnului Vasile Bogdan e preg\tit\, e preg\tit\.Filmeaz\ [i azi cum a filmat ieri, cum a filmat acum doi ani, cuma filmat acum cinci ani. Nu se poate s\ p\trunzi în continentul <strong>Ioan</strong>Holender f\r\ ghidul Vasile Bogdan.A[a c\ îl las pe dl Holender în grija lui Vasile Bogdan. M\ întorcla domnul Chiril\, care î[i tr\ie[te indignat ultimele istorii cu Observatorulastronomic: nu i l-au înapo iat, avoca]ii lui au ajuns laconcluzia c\ nu merit\ s\ se lupte. Dar au descoperit c\ str\ buni -cii lui aveau aproape o sut\ de hectare lâng\ Ghiroda, acolo vacon strui un ade v\ rat ora[! O adev\rat\ Timi[oar\! Va mai cum -p\ra o sut\ de hectare, aici p\mântul e înc\ ieftin [i va construi!Domnul Holender î[i ia r\mas bun, se va întâlni cu domnulVasile Bogdan. Va fil ma, va î<strong>nr</strong>egistra cu eminentul regizor. Va fil -ma str\zile pe care a copil\rit.Va filma la Timi[oara dup\ ce a filmat la Viena, în biroul imperialal lui <strong>Ioan</strong> Ho lender. Unde se afl\, pe perete, tabloul Geor geEnescu, pictat de Corneliu Baba.sub tipar ∙ sub tipar ∙ sub tipar75
emember · remember · remem76Valeriu D. CoteaP\rintele Scarlat PorcescuAm primit de la doamna prof. univ. dr.Liliana Popa cartea Episcopia Romanului,Editura Filocalia, 2008, scris\ de tat\l ei,preotul Scarlat Porcescu, chiar când se a -niversau 100 de ani de la na[tere (10 decembrie1911) [i se comemorau 20 de anide la trecerea sa în nefiin]\ (3 decembrie1991). Mi-ar fi pl\cut s\ mi-o ofere chiar autorul,eventual cu o dedica]ie, scris\ cu har[i dragoste, la fel cu celelalte scrise pe c\r -]ile ce mi le-a oferit în timpul vie]ii. Dar...Am fost contemporan cu p\rintele ScarlatPorcescu timp de 65 de ani, adic\ din11 mai 1926, când m-am n\scut, [i pân\când el a trecut în ve[nicie. L-am cunoscutîn 1937, ca elev la [coala Normal\ dinFoc[ani când, în calitate de preot-profesor,preda religia, [i l-am reîntâlnit la Ia[i,în 1946, când am devenit student.Preotul Scarlat Porcescu s-a n\scut însatul Porce[ti, însemnat cu un punct peharta jude]ului Bac\u [i mai rar pe harta]\rii, situat la circa 15 km de municipiul Ro -man în direc]ia sud-vest. Atestat documen -tar la 9 martie 1490, în timpul domniei lui{tefan cel Mare, satul se nume[te în pre -zent Moldoveni. R\mas în memorie ca unspa]iu imens, pe care l-a c\lcat cu pasul denenum\rate ori, „...Scarlat Porcescu îl e -voc\, cu o pioas\ aducere aminte“. Cu ace -ea[i mândrie îi pl\cea s\ vorbeasc\ desprecons\tenii s\i, la care, în suma calit\]ilorlor suflete[ti, dreptatea este la loc de cinste,iar cinstea un principiu de la care nu se a -bat niciodat\. Harnici, buni, patrio]i [i ,,dreptcredincio[i ai Bisericii str\mo [e[ti“.Era primul din cei [ase copii ai Pa ras -chevei, n\scut\ Maftei, [i al lui ConstantinPorcescu, ]\rani r\ze[i, cu o stare materia -l\ modest\, st\pâni]i îns\ de dorin]a de ale asigura copiilor o bun\ edu ca]ie, decisi -v\ în evolu]ia ulterioar\.Cu educa]ia [i instruc]ia primit\ în cei,,[apte ani de acas\“, în sânul familiei, ur -meaz\ între 1918 [i 1923 [coala primar\din satul natal. În ciuda vicisitudinilor ace -lor vremi [i vremuri, datorate Primului R\z -boi Mondial, tân\rul Scarlat, con[tient deeforturile p\rin]ilor, reu[e[te s\ fie la nive -lul a[tept\rilor lor.Dotat cu o înclina]ie anume în a slujipreceptele biserice[ti, la care se adaug\ po -sibilit\]ile materiale relativ modeste ale p\ -rin]ilor, Scarlat Porcescu se înscrie [i ur -meaz\, în perioada 1923-1931, Semina -rul Teologic „Sfântul Mare Mucenic Gheor -ghe“ din Roman. Men]ion\m c\ ceilal]i treifra]i care au mers la ,,[coal\ mai departe“,au f\cut [coal\ normal\, deoarece, întocmaica [i la seminar, taxa anual\ de [cola -rizare era relativ mic\, iar plata pentru în -tre]inerea la internat nesemnificati v\.Dup\ absolvirea seminarului, tân\rulScarlat Porcescu se înscrie [i urmeaz\ cursurileFacult\]ii de Teologie din Cern\u]i,din cadrul Universit\]ii ,,Regele Carol II“.În 1935, la sfâr[itul celor patru ani de stu -diu, sus]ine examenul de licen]\, cu teza in -titulat\ Democra]ie [i Cre[tinism. Devinetot mai evident c\, în cei patru ani, Cern\ -u]iul cultural marcheaz\ puternic deveni -rea tân\rului Scarlat. Pentru a-[i putea des -f\[ura activitatea în înv\]\ mân tul secundar,dorin]\ statornic\, urmeaz\ în anii 1935-1936 Seminarul Pedagogic Universitar dinIa[i, sus]inând la absolvire lucra rea semina -rial\ cu titlul Educa]ia inteli gen]ei prin în -v\]\mântul religios. În 1936 sus]ine, tot laIa[i, [i examenul de ca paci tate pentru dis ci pli -na Religie în înv\]\mân tul preuniversitar.Pentru definirea naturii active a tân\ -ru lui, men]in\m c\, pe timpul studen]iei,a func]ionat [i ca pedagog la [coala Normal\din Bac\u, la Seminarul Teologic Ro -man, [i ca profesor suplinitor la Liceul Co -mercial de b\ie]i din Roman.Aspirând c\tre o cât mai complex\ pre -g\tire, între anii 1943-1947 Scarlat Por -cescu urmeaz\ [i Facultatea de Litere [iFi losofie din cadrul Universit\]ii ie[ene. Cuo asemenea [colire teoretic\ [i practic\,Scarlat Porcescu începe a fi considerat unintelectual serios format, cu cer te perspec -tive de devenire.În 1939, se c\s\tore[te cu AlexandraPopovici. În acela[i an, la 11 iunie, este hi -rotonit diacon, iar la 18 iunie prime[te Di -ploma de hirotonie întru preot. La 1 septembrie1939, când înc\ nu împlinise 29de ani, este numit profesor de religie la{coala Normal\ de înv\]\tori [i institutoride b\ie]i [i de surdo-mu]i „Principele Ca -rol“ din Foc[ani, unde î[i desf\[oar\ ac ti -vitatea trei ani, adic\ pân\ la 31 august1942. Aici, la Foc[ani, se situeaz\ întâiamea întânlire cu preotul Scarlat Porcescu.R\sfoind „Fragmentele de via]\“, pecare le-am încredin]at tiparului în 1997,am recitit cu infinit\ pl\cere consem na -rea, începutului îndelungatelor [i afectu -oa selor raporturi cu preotul Scarlat Por -ces cu: «Cele patru clase urmate la [coalaNormal\ din Foc[ani (1937-1941) aveaus\-mi ofere mai târziu surpriza de a afla c\[ansa îmi surâsese în a fi avut ca profesorimari personalit\]i. A[ men]iona printreal]ii pe compozitorul de renume na]ionalAchim Stoia, unul din ctitorii Filarmoniciiie[ene, pe renumitul pedagog [i publicistNicolae Enescu, pe c\rturarul teolog demare în\l]ime interioar\ Scarlat Porcescu,pe prozatorul Constantin Apos tu, istoriculGheorghe Chiriac, str\lucit elev al lui Ni -co lae Iorga [i al]ii. Cu to]i a ce[tia m-amîntâlnit mai apoi, în alte i pos taze, dar pecare atunci îi priveam cu ochii elevului încare respectul, admira]ia [i în datorirea seuneau pân\ la religiozitate. Îi g\zduiesc cuÎnsemn\ri ie[ene
- Page 8:
Gr. T. Popa 120 ∙ Gr. T. Popa 120
- Page 11 and 12:
merge singur\; ea se `n so]e[te cu
- Page 13 and 14:
Astfel, la 23 noiembrie 1934, Sadov
- Page 15 and 16:
Aleksandr Liamkin:Atunci Sadoveanu,
- Page 17:
duri liliputane mereu. Nu vreau s\
- Page 20:
oasca şi barza · broasca şisemio
- Page 23 and 24:
Am ame]i-o. Mut obiecteVreau s\ fac
- Page 25:
Aleksandr Liamkin: Master T.Însemn
- Page 28 and 29: mişcarea ideilor · mişcarea idtr
- Page 30 and 31: cave canem · cave canem · cav28An
- Page 32 and 33: cave canem · cave canem · cavcurs
- Page 34 and 35: ursa ideilor economice · burs32Tib
- Page 36 and 37: ursa ideilor economice · bursrii e
- Page 38 and 39: ursa ideilor economice · burs[i vi
- Page 40 and 41: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 42 and 43: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 44 and 45: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 46 and 47: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 48 and 49: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 50 and 51: 48Simona ModreanuLocuri [i nelocuri
- Page 52 and 53: 50cente inedite: „Se reveleaz\ as
- Page 54 and 55: controverse ∙ controverse ∙ co5
- Page 56 and 57: controverse ∙ controverse ∙ cof
- Page 58 and 59: controverse ∙ controverse ∙ coA
- Page 60 and 61: Strategia diziden]ei:A. E. Baconsky
- Page 62 and 63: del, ofer\ operele unor Belinski, C
- Page 64 and 65: Inventatorul supozitorului• Nimic
- Page 66 and 67: dramaturgic\, întocmai ca în cele
- Page 68 and 69: somn [i trezie al agentului narator
- Page 70 and 71: tra, de sigur, înzadar, cum-va, c
- Page 72 and 73: Aleksandr Liamkin:trecând-o prin f
- Page 74 and 75: mai pierdut din ea, mai [i câ[ti g
- Page 76 and 77: dup\ ce va termina facultatea. La T
- Page 80 and 81: venera]ie în sufletul meu, pentru
- Page 82 and 83: de c\tre to]i preo]ii, stare]ii, eg
- Page 84 and 85: Gr. T. PopaStarea trecut\[i actual\
- Page 86 and 87: t\, redus\ la câteva ore de curs e
- Page 88 and 89: Am explicat `n capitolul 5 de unde
- Page 90 and 91: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\