ursa ideilor economice · burs32Tiberiu Br\ileanIncon[tientul economiei1. Întoarcerea zei]ei?În Univers totul este [i evolueaz\ împreun\,o ierarhie vie, f\r\ sfâr[it. Treabanoastr\ aici este s\ sublim\m materia [is\ înfrumuse]\m lumea. \sta e sensul exis -ten]ei actuale, s\ imprim\m materiei pe -ce tea spiritului. Spiritul [i lumea con struiescîmpreun\ spiritul [i lumea. Oare, cuadev\rat, asta facem? Sau exact opusul?{i a[tept\m s\ ne fie bine... V\ informezc\ suntem în c\dere liber\, iar modernita -tea, un hybris, nu a f\cut decât s\ o acce -lereze, „eliberându-l” pe om de sub tutelaTat\lui, iar de[ertul de credin]\ spore[tepretutindeni în jurul nostru.Trebuie s\ revenim la mituri, la arhe ti -puri, acolo unde s\l\[luie[te [i de unde serevars\ vraja lumii. La unitate, diad\, tri a -d\ etc. La povestea nocturn\, visat\ a cre -a]iei. Nici o er\ [i nici un om nu va pu tealep\da c\ma[a mitului, nu va putea sc\pade umbra sa. Nici cele actuale, glo bali za -rea de pild\. Istoria globaliz\rii este mina -t\ de globalizarea istoriei. Globali zarea eun proiect aproape himeric, de realizare a„Marelui Rotund”, ouroboros, a unei luminediferen]iate [i a unei istorii orizontale.Dealtminteri, ea nu este o noutate absolu -t\, dac\ lu\m în seam\ pers pec tiva arhetipal\a mitului. Poate c\ pri ma form\ deglobalizare a avut loc imediat dup\ facere(„Cre[te]i [i v\ înmul]i]i [i st\pâni]i p\ mân -tul”) odat\ cu a[ezarea omului în istorie.Imediat dup\, omul a început s\ „cu -noasc\”, dar s\ piard\ în materie de con -[tiin]\, care a devenit insuficient\ [i inca -pabil\ s\ se opun\ conflictelor (dimpotri -v\), extinderii lor globale [i masific\rii mor -]ii. Acum avem de-a face cu o globalizareco[maresc\ a r\ului, cu o avansare trium -f\toare a profanului, în care se înscrie [ira]ionalitatea [tiin]ific\, o secularizare bîntuit\de tot felul de iluzii [i un conflict cva -sipermanent (istoricii spun c\ în ultimiicinci mii de ani de patriarhat au avut loc27.450 de r\zboaie, adic\, în medie, unulla dou\ luni).În con[tiin]a european\, istoricii s-auvisat urma[i ai profe]ilor, delimitându-seîns\ de doctrine teologice, de taina divinu -lui [i au ales des-t\inuirea a[a-zis [tiin ]ifi -c\, pierzând astfel semnifica]iile. De unde[i remarcabila suit\ de e[ecuri gnoseologi -ce ale pozitivismului. Con[tiin]a diurn\ aistoricilor i-a condus la pronosticuri futu -rologice gen globul de cristal, f\r\ nici oleg\tur\ cu profe]iile autentice, c\ci acesteadin urm\ nu pot avea loc f\r\ o experien]\mistic\, f\r\ deschiderea cerurilordinafara [i dinl\untrul nostru. F\r\ asta pi -p\im, ajuta]i [i de capcanele tehnologiei,clarobscurul din h\]i[ul diverselor ipoteze[i r\mânem tot cu a[a-zisele fatalit\]i. F\ -r\ asta, adev\rul istoric r\mâne tot mistifi -cat, opac, deviat.Recuperarea con[tiin]ei istorice, a mitului,este posibil\ cu ajutorul credin]ei, de -vine un soi de „psihizare” a analizei isto -rice. Istoria nu e doar produsul voin]ei saual interesului comunitar sau individual, ci [ial unei ne-voin]e a incon[tientului colectiv(Jung) ce guverneaz\ din umbr\, cu obiectivitatepur\, a arhetipurilor frumos curg\ -toare, alternan]ei, metamorfozei [i întrep\trunderilorlor. Asta este acea histoirelongue durée a lui Braudel, sau perspectivaindian\, ciclurile Manvantara cu erelelor numite Yuga, pline îns\ de ubicu i tate.Esen]a politicului r\mâne trucarea a -dev\rului. Momentul istoric, evenimentuleste r\st\lm\cit, [i asta nu doar în sens fi -gurat. Aceasta se nume[te propagand\.Arhivele r\mân la înving\tori. Dincolo decauzalit\]i comensurabile, de efecte cuantificabile,de perspective economice, socia -le sau etice, minciuna rezist\, atât în lupt\cu gherilele democra]iei, cât [i cu umbrele„Marilor Conduc\tori”, din societ\]ile-dictaturi,sau cu arhetipul de tip comunitaraflat în ascensiune. Din aceste subteraneale istoriei, curen]i ascensionali aduc, îns\,adev\rul la lumin\, în timp. Iar în instan -]ele supreme, în cronicile aka[ice, oricumel cunoscut, marcat pentru vecie. Acolotrebuie s\ ne adres\m pentru a sc\pa ra -pid de minciun\.Istoria contemporan\ e marcat\ de di -onisiac, de imanent, de principii secunde.Un peisaj plat (vezi Th Friedman), aflat me -reu în reconsituire, o criz\ de eroi [i de mo -dele, conflicte între genera]ii, anarhie, fra -gilitate. Unii cred c\ se a[teapt\ întoar ce -rea Zei]ei, sau a Marii Mame, instan]a invizibil\a democra]iei [i exist\ [i varianteYoga care lucreaz\ în acest sens. Îns\[i c\ -derea în cascad\ a dictaturilor ar fi rezultatulascensiunii valorilor matrocentrice, aNoului Canon feminist care lichideaz\ ultimelesechele patriarhale, figuri totemiceale Marelui Tat\. Aceasta nu ar fi, cred în -s\, decât o nou\ religie imanent\, o nou\erezie introdus\ pe agenda politicului, ala Dan Brown. Or, noi avem nevoie, cumspuneam, de transcenden]\, de autenticitate,de adev\r.Reabilitarea mituluiIstoria s-a n\scut [i va sfâr[i din/în n\ -b\d\ioasa idil\ dintre mythos [i logos.Sunt acestea singurele entit\]i d\t\toarede via]\ din cimitirul de evenimente profa -ne. Ele leag\ pe om de necunoscutul s\u,ceea ce ra]ionalismul elenilor n-a reu[itniciodat\. Imaginarul nostru religios, economic,cultural [i politic e bântuit de totfelul de mituri, mai mult sau mai pu]in ca-Însemn\ri ie[ene
muflate. G\sesc c\ e normal, deoarece, laurma urmelor, istoria trebuie c\ are [i ea unsuflet, cu multe taini]e e adev\rat, uneleniciodat\ v\zute.Miturile se transmit mai mult pe linie fe -minin\, fac parte din canonul feminin, eispititor, e în]elept [i [iret ca [arpele [i totca el î[i schimb\ pielea în r\stimpuri, pentrua rena[te, pentru a oferi poate un altsens, o alt\ interpretare a întîmpl\rilor dinsubcon[tient, surprinzând de fiecare dat\nivelul ra]iunii, al con[tientului incon[ti ent.Aristotel spunea c\ omul se define[teprin sufletul s\u, deci nici istoria omului nuse poate defini altfel. Ea e strâns\ în arhe -tipuri simbolice, ira]ionale, depozitare deesen]e, imagini, identit\]i, ca în pove[tilenoastre populare. Acum, mitul s-a întors,b\gînd în criz\ obiectivismul modern [i ra -Aleksandr Liamkin:Însemn\ri ie[ene]ionalismul cartezian [i f\cându-ne din nousupranaturalul familiar. Baudelaire consi -dera c\ mitul are cel mai mare grad de [ti -in]ificitate, pentru c\ numai el ar în]elegeanalogia universal\ (analogon-ul sus]ineprincipiul hermetic c\ ce e sus e [i jos, cee în mare, [i în mic) [i în felul acesta converte[tenuminosul nedefinit, la nivel mundan,definit.Mitul este inepuizabil, ca un cristal cu omie de fe]e, fiecare reflectând o poveste.Un mit se poate na[te din nimic [i s\ fieperfect func]ional [i persistent. El coincidecu prima expresie a omului la întâlnirea cuZeul, cu necunoscutul, [i persist\ tocmaipentru faptul c\ întâlnirea cu Zeul nu e în -cheiat\. Hermeneutica lui nu poate fi de -cât creatoare, cum spunea Eliade. Mitul nupoate fi conceptualizat, e redundant, a-lo -Siestagic iar rela]iile lui cu geometria sunt dintrecele mai proaste. Pentru unii (Levi-Strauss,Taylor, Frazer, Harrison), mitul încearc\s\ explice religios lumea; pentru al]ii (Eliade,Jonas, Jung, Campbell), mitul e com -patibil cu [tiin]a [i de nesuprimat. PentruCampbell, religia perverte[te mitul, încercânds\-l interpreteze. Mitul poveste[te oistorie sacr\, cum ar fi crearea lumii de c\ -tre zei, într-un timp uitat, primordial. Da -c\ miturile arhaice erau religioase, cele ca -muflate în modernitate sunt [i ele atinse desecularizare.Mitul permite întoarcerea la un timporiginar, ceea ce poate avea scopuri tera -peutice, pentru c\ via]a poate fi luat\ dela început, omul poate rena[te simbolic.Apoi, mitul î]i poate permite întâlnirea cudivinitatea [i cu via]a de dincolo; el justi -fic\ moartea. Povestirea sa are virtu]i regeneratoare,deoarece trimite, ritualistic,la izvorul vie]ii. Pentru Levi-Strauss, mitulia chipul [tiin]ei primitive; pentru Eliade,întreaga [tiin]\ este un mit al modernit\]ii;pentru Jonas, mitul descrie locul fiin]ei înlume. Cât\ vreme pân\ [i ateismul comunista avut nevoie de mituri, ca întreagamodernitate de altfel, asta înseamn\ c\ elare un mare viitor.Textele sacre mustesc de mituri, Jung[i psihologia modern\ le consider\ „reve -la]ii originale ale precon[tiin]ei...involun -tare manifest\ri ale evenimentelor psihiceincon[tiente”, individuale sau colective, interiorizându-le.Freud credea la fel, c\ trecutultr\ie[te în noi [i c\ analiza psiho logic\nu e – în fond – decât un [an tier ar -heologic deschis în dedalicele subte raneale incon[tientului, de unde se extrag celemai valoroase elemente ale culturii, ale pa -trimoniului comun al individului-co lec tivi -t\]ii [i istoriei.Psihizare [i feminizareÎn ultimii ani s-a produs o intens\ psihi -zare a istoriei care, mai nou, e supus\ [iu nei schimb\ri de sex, în sensul femi ni z\ -bursa ideilor economice · burs33
- Page 8: Gr. T. Popa 120 ∙ Gr. T. Popa 120
- Page 11 and 12: merge singur\; ea se `n so]e[te cu
- Page 13 and 14: Astfel, la 23 noiembrie 1934, Sadov
- Page 15 and 16: Aleksandr Liamkin:Atunci Sadoveanu,
- Page 17: duri liliputane mereu. Nu vreau s\
- Page 20: oasca şi barza · broasca şisemio
- Page 23 and 24: Am ame]i-o. Mut obiecteVreau s\ fac
- Page 25: Aleksandr Liamkin: Master T.Însemn
- Page 28 and 29: mişcarea ideilor · mişcarea idtr
- Page 30 and 31: cave canem · cave canem · cav28An
- Page 32 and 33: cave canem · cave canem · cavcurs
- Page 36 and 37: ursa ideilor economice · bursrii e
- Page 38 and 39: ursa ideilor economice · burs[i vi
- Page 40 and 41: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 42 and 43: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 44 and 45: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 46 and 47: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 48 and 49: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 50 and 51: 48Simona ModreanuLocuri [i nelocuri
- Page 52 and 53: 50cente inedite: „Se reveleaz\ as
- Page 54 and 55: controverse ∙ controverse ∙ co5
- Page 56 and 57: controverse ∙ controverse ∙ cof
- Page 58 and 59: controverse ∙ controverse ∙ coA
- Page 60 and 61: Strategia diziden]ei:A. E. Baconsky
- Page 62 and 63: del, ofer\ operele unor Belinski, C
- Page 64 and 65: Inventatorul supozitorului• Nimic
- Page 66 and 67: dramaturgic\, întocmai ca în cele
- Page 68 and 69: somn [i trezie al agentului narator
- Page 70 and 71: tra, de sigur, înzadar, cum-va, c
- Page 72 and 73: Aleksandr Liamkin:trecând-o prin f
- Page 74 and 75: mai pierdut din ea, mai [i câ[ti g
- Page 76 and 77: dup\ ce va termina facultatea. La T
- Page 78 and 79: ne, de costume. Iar recep]ionerul e
- Page 80 and 81: venera]ie în sufletul meu, pentru
- Page 82 and 83: de c\tre to]i preo]ii, stare]ii, eg
- Page 84 and 85:
Gr. T. PopaStarea trecut\[i actual\
- Page 86 and 87:
t\, redus\ la câteva ore de curs e
- Page 88 and 89:
Am explicat `n capitolul 5 de unde
- Page 90 and 91:
Num\r ilustrat cu reproduceri dup\
Change language