somn [i trezie al agentului narator [i care,în fapt, este instaurator de proiect drama -turgic; apoi, c\ tot ceea ce face acest agenturmeaz\ unui incident dramatic de propor -]ii [i intensitate maxime, un incendiu, ce -ea ce induce, deîndat\, un regim de contrast,de compara]ie cu ceea ce va urma [i ar fide a[teptat s\ fie o linie eveni men ]ial\ pla -t\, de calm total, dar cu atât mai preg\tit\pentru o viitoare izbucnire. Interven]ia ne -vestei poli]aiului, care îl îndeamn\ pe aces -ta spre somn, este consec vent\ cu func]iadramaturgic\ a femeii, de a gestiona rea -lul [i de a pune în eviden ]\, prin contrast,domeniul fic]iunii; cel pentru care se deci -de b\rbatul [i se prepa r\, în consecin]\, prinschimbarea costu ma]iei, care este o a dev\ -rat\ travestire, o masca re. Important [i sem -nificativ este [i calculul de timp, pe care po -vestitorul îl repro duce explicit înce pând cureperul fatidic [i crucial, dou\spce, adic\miezul nop ]ii, dar nu tocmai, ci dou\ spce f\ -r\ un sfert, adic\ în preajma orei cruciale,pe care o amân\, pentru a spori tensiu nea.C\ ac]iu nea propriu-zis\ este [i mai multamânat\, pân\ la unul dup\ dou\ spce, nuface de cât s\ la se în urm\ iar\[i ceva important,ceea ce din nou m\re[te tensiu nea.Itine rarul lui Pristanda, relatat de aces ta cupre cizie to pografic\, precum alt\ da t\ celal familiei Titirc\, de la „Iuni on” spre cas\,pare a fi un ghid prin reali tate, nu mai c\,aten]ie mare!, agentul evo lueaz\ prin do sulprim\ riei, pe maidan, a dic\ pe c\i fe ri te,prin zo na obscur\, în ca re loca li ta tea î[i a -rat\ fa]a ei ascuns\, care poate s\ fie, foar -te bi ne, reversul de fic]iu ne, în raport cu fa -]a de real. La casa lui Ca ]a vencu, abor dat\ deasemeni din spate, dispozi]ia topo gra fi c\este în a[a fel încât foarte simplu se poatetrece, de afar\, prin fereastr\, în\ untru; deci,aceast\ fereastr\ este un nou pasaj facilîntre niveluri de realitate. În fi ne, a cest primact al po vestirii se încheie cu schi]a uneirepre zen ta]ii tea trale, a unui teatru în tea -tru, pe ca re îl ima gineaz\, pen tru noi, po -ves titorul: auzeam [i vedeam cum v-auz [im-a uzi]i, coane F\ nic\, [ti]i ca la teatru.Însemn\ri ie[eneAleksandr Liamkin:Care este con]inutul faptic propriu-zisal acestei reprezenta]ii spectaculare pe ca -re o relateaz\ poli]aiul se [tie: persona julprincipal al scenei de dincolo de fereastr\,deci din alt nivel de realitate, d. Nae Ca -]avencu inten]ioneaz\ s\ comunice publi -cului s\u o scrisoare care ar urma s\ fac\dezv\luiri importantte. Numai c\ revela]iaeste z\d\rnicit\ de un incident; pare unulcomun, dar prin protagoni[ti, mi[c\ri [i ex -presii specifice însumeaz\ un nod de semnifica]iiparticulare [i de tensiuni ase me -nea: Diavolul de pop\ [zice dramaturgul,prin gura agentului s\u], n-are de lu cru? Sescoal\ repede de la joc [i zice: „S\ m\-n -gropi, sufletul meu, N\ic\, nu citi… st\is-o ascult [i eu… s\-mi aprinz numai ]i -ga ra… „{i, coane F\nic\, se scoal\ de lajoc, aprinde chibritul, trage din ]igar\ [iPe[tevine s\ arunce chibritul aprins pe fereas -tr\ drept în ochii mei… ” Diavolul de po -p\, autoblestemul s\u: s\ m\-ngropi, ]iga -ra, adic\ tutunul, iarba dracului, dup\ expresiadin popor, chibritul aprins, aruncatdrept în ochii privitorului acestei scene sunttot atâtea repere, semnale dublate de în -c\rc\turi semnificative, pe cât de ascunsepe atât descifrabile în muta lor elocven]\;mai ales secven]a final\, cea prin care demoniculpop\ orbe[te la propriu pe privi -tor, reprezint\ echivalentul fizic al uneicortine opace care se a[eaz\ peste un întreg[i important segment dramaturgic, dela care to]i protagoni[tii a[teptau declan -[\ri de linii conflictuale majore; acest întu -neric total, aceast\ orbire nu pot decât s\ascut\ la maxim interesul pentru ceea cetrebuie s\ urmeze.meseria de a citi · meseria de a65
eminescologicale ∙ eminescol66N. GeorgescuArta de a scriepe vremea lui Eminescu (1)Interesul de care s-a bucurat demersul nostru editorial ne-af\cut s\ continu\m dup\ fiecare etap\ de tatonare: am publicatîn presa literar\ fragmente din aceast\ edi]ie, am tip\rit separat,pentru a r\spândi la prieteni [i intelectuali interesa]i, bro[uri cudiferite forme de aranjament grafic al notelor (la subsolul pa gi ni -lor, dup\ fiecare poem în parte, în juxt\, la finalul poeziilor) 1 – [iam primit multe sugestii, de unele dintre ele trebuind s\ ]i nem cont,pe altele returnându-le c\tre autori, dar încontinuu rev\zân du-nepunctele de vedere. O edi]ie în serial nu este chiar lipsit\ de avantaje,dimpotriv\: c\r]ile sunt mai mici, dând iluzia lucrului u [or,apoi acest punct fix al oric\rei edi]ii numit „Cuvânt înainte“ sefragmenteaz\, l\sând s\ se în]eleag\ c\ este vorba de un dia logprelungit, mereu cu „va urma“, în fine, impresiile care se cu legi potfi puse la lucru pentru edi]ia întreag\, definitiv\ care, la rândul ei,devine imperios fireasc\… dup\ cum se [i ve de cu opul de fa]\.Nu [tim dac\ maniera noastr\ de a-l edita pe Eminescu întâl -ne[te un spirit nou în critica literar\ ori îl provoac\, dar printreimpresiile cu care r\mânem dup\ scoaterea la lumina tiparuluia Luceaf\rului 2 foarte pregnant\ este tocmai reac]ia în aceast\zon\. Iat\, de pild\, cum domnul Nicolae Manolescu, unul dintrecriticii func]ionali cu cele mai lungi state de serviciu în cultura ro -mân\, constat\ c\ oprirea la discu]ia de idei f\r\ analizarea textuluica text s\r\ce[te critica: „Mediul (cum spun anglo-saxoniicu un cuvânt calchiat [i în româna recent\) sau mijlocul poezieisau romanului este constituit de limbaj. Cu toate acestea, nici po -ezia, nici, cu atât mai mult, romanul n-au fost abordate stilistic.Excep]iile se num\r\ pe degetele de la o mân\. Întreaga noastr\critic\ interbelic\ de la Lovinescu [i C\linescu a r\mas sensibil\la limbaj: impresionist\, dogmatic\, istoric\ sau estetic\ a pre fe -rat s\ evite verbalitatea textului în favoarea impresiilor, ideilor,ambian]ei culturale sau valorii literare deductibile din el, ca ni[teconstructe abstracte. Nici critica actual\ nu a fost de alt fel: a a -d\ ugat o perspectiv\ retoric\ sau fenomenologic\, absent\ îna -inte, dovedindu-se interesat\ de structuri (poetice, retorice etc.)(…) Singurul r\spuns care mi-a venit în minte ]ine de p\catul o -riginar al criticii noastre. În critica româneasc\ la început n-a fostcuvântul, ci ideile maioresciene. Se [tie c\ primul nostru cri tic afost filosof [i logician. Critica lui era metalingvistic\. (…) Ideilemaioresciene apas\, un secol a proa pe dup\ ie[irea ctitorului înscen\, peste con[tiin]a verbal\ a urma -[ilor ca o lespede de neînl\turat“. 3S-ar zice c\ ne afl\m în fa]a unor argumenteserioase, ca pentru un nou: Încontra direc]iei de azi…; când îns\ si -tua]ia este tratat\ ca un „p\cat originar“,în]elegem c\ trebuie s\ ne resem -n\m, s\ ne împ\c\m cu aceast\ soart\:a[a a fost s\ fie, asta e…În orice caz, abandonarea stilisticii pentru discu]ia de idei nueste p\catul originar doar pentru critica literar\. Textul în general[i scrierea lui par a se fi orientat spre simpla satisfac]ie a discu]ieide idei. Dup\ 1883 (anul apari]iei edi]iei princeps) Eminescu esteeditat pentru idei, cu dispensa maiorescian\ fa]\ de text. Po eziase cite[te fonetic, nu silabic, cu atât mai pu]in retoric. Iar acestmodel avem impresia c\ s-a înst\pânit atât de puternic în litera -tura român\, încât se poate vorbi, într-adev\r, de un p\cat origi -nar, altul sau acela[i cu înlocuirea cuvântului prin idee. Consul -tând cu oarecare aten]ie sursele poeziei eminesciene, noi consta -t\m c\ nota]iile grafice ale poetului sunt evitate, c\ formele standardtind s\ ia locul celor specifice. De ce s\ scriem, ca el, din con-Aleksandr Liamkin:Visul maioruluiÎnsemn\ri ie[ene
- Page 8:
Gr. T. Popa 120 ∙ Gr. T. Popa 120
- Page 11 and 12:
merge singur\; ea se `n so]e[te cu
- Page 13 and 14:
Astfel, la 23 noiembrie 1934, Sadov
- Page 15 and 16:
Aleksandr Liamkin:Atunci Sadoveanu,
- Page 17: duri liliputane mereu. Nu vreau s\
- Page 20: oasca şi barza · broasca şisemio
- Page 23 and 24: Am ame]i-o. Mut obiecteVreau s\ fac
- Page 25: Aleksandr Liamkin: Master T.Însemn
- Page 28 and 29: mişcarea ideilor · mişcarea idtr
- Page 30 and 31: cave canem · cave canem · cav28An
- Page 32 and 33: cave canem · cave canem · cavcurs
- Page 34 and 35: ursa ideilor economice · burs32Tib
- Page 36 and 37: ursa ideilor economice · bursrii e
- Page 38 and 39: ursa ideilor economice · burs[i vi
- Page 40 and 41: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 42 and 43: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 44 and 45: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 46 and 47: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 48 and 49: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 50 and 51: 48Simona ModreanuLocuri [i nelocuri
- Page 52 and 53: 50cente inedite: „Se reveleaz\ as
- Page 54 and 55: controverse ∙ controverse ∙ co5
- Page 56 and 57: controverse ∙ controverse ∙ cof
- Page 58 and 59: controverse ∙ controverse ∙ coA
- Page 60 and 61: Strategia diziden]ei:A. E. Baconsky
- Page 62 and 63: del, ofer\ operele unor Belinski, C
- Page 64 and 65: Inventatorul supozitorului• Nimic
- Page 66 and 67: dramaturgic\, întocmai ca în cele
- Page 70 and 71: tra, de sigur, înzadar, cum-va, c
- Page 72 and 73: Aleksandr Liamkin:trecând-o prin f
- Page 74 and 75: mai pierdut din ea, mai [i câ[ti g
- Page 76 and 77: dup\ ce va termina facultatea. La T
- Page 78 and 79: ne, de costume. Iar recep]ionerul e
- Page 80 and 81: venera]ie în sufletul meu, pentru
- Page 82 and 83: de c\tre to]i preo]ii, stare]ii, eg
- Page 84 and 85: Gr. T. PopaStarea trecut\[i actual\
- Page 86 and 87: t\, redus\ la câteva ore de curs e
- Page 88 and 89: Am explicat `n capitolul 5 de unde
- Page 90 and 91: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\