Revista Română de CardiologieVol. XXII, <strong>Nr</strong>. 2, <strong>2007</strong>ticului insuficienţei cardiace; de asemenea se cunoaşteprognosticul mai prost la caşectici prin asocierea cuproducţie crescută de citotoxine, iar aceşti pacienţi aufost şi ei incluşi în lotul de comparaţie pentru obezi.În momentul de faţă scăderea în greutate la pacienţiiobezi se consideră o măsură importantă atât în prevenţiaapariţiei insuficienţei cardiace cât şi în tratamentulinsuficienţei cardiace, asociindu-se cu o îmbunătăţire afuncţiei sistolice şi diastolice şi a multor alţi parametriicare modifică prognosticul pacienţilor cu insuficienţăcardiacă (corecţia hipertensiunii arteriale, dislipidemiei,diabetului zaharat, funcţiei renale, scăderea intervaluluiQT etc.).TRATAMENTUL OBEZITĂŢII ÎN INSUFICIENŢACARDIACĂLa pacienţii cu insuficienţă cardiacă modalitatea descă dere ponderală recomandată este aceeaşi ca la ceilalţipacienţi cu boli cardiovasculare, în funcţie de indicelede masă corporală:- IMC – 25-30 kg/m 2 – se recomandă schimbareamodu lui de viaţă, lipidele să fie 40 kg/m 2 – intervenţii chirurgicale de corecţie.DIRECŢII VIITOAREEste necesară o studiere mai atentă a influenţei obezităţiiasupra evoluţiei insuficienţei cardiace, fiind utilă o analizăîn funcţie de tipul de insuficienţă cardiacă (sisto licăsau diastolică), etiologia insuficienţei cardiace (ischemică,hipertensivă, idiopatică etc.)Pentru a aprecia evoluţia evenimentelor cardiovasculareşi a costurilor tratamentului la pacienţii obezi cuinsuficienţă cardiacă trebuie evaluată evoluţia acestoradupă o scădere ponderală planificată, fiind necesară ourmărire prospectivă de lungă durată a pacienţilor.De asemenea, la obezi există şi unele dificultăţi legatede diagnosticul şi tratamentul insuficienţei cardiace şieste necesară o cuantificare mai atentă a clasei de insuficienţăcardiacă în alegerea unui management optim laaceşti pacienţi.C. Macarie, E. StoicaObezitatea şi insuficienţa cardiacăÎn ciuda datelor paradoxale asupra influenţei pozitive a obezităţii asupra prognosticului insuficienţeicardia ce este importantă consilierea pacienţilor obeziasupra necesităţii scăderii ponderale pentru impiedicareaapa riţiei insuficienţei cardiace şi, probabil, pentru oîmbu nătăţire a prognosticului acesteia.BIBLIOGRAFIE1. Gallagher MJ, Franklin BA, Ehrman JK et al – Comparative impact<strong>of</strong> morbid obesity versus heart failure on cardiorespiratory fitness– Chest, 2005; 127:2197–2203.2. Parsonage WA, Oiji DB – Getting to the heart <strong>of</strong> obesity – Eur. HeartJ., 2005, 26 (12): 1150-1151.3. C. Macarie, O. Chioncel, A. Carp, I. Kulcsar, D. Qeshta, E. Stoica, A.Şelaru - Registrul cazurilor nou apărute de insuficienţă cardiacă înMuni cipiul Bucureşti – Prezentare - Al 43-lea Congres Naţional deCardio logie, Poiana Braşov, 15-18 septembrie 2004.4. C. Macarie, O. Chioncel, A. Carp, R. Cioranu Stănescu, I. Kulcsar, E.Stoica – Studiul ATP România - Al 44-lea Congres Naţional de Cardiologie,Poiana Braşov, 21-24 septembrie, 2005.5. Stone NJ – Diet, nutritional issues and obesity in Topol EJ – CardiovascularMedicine, 2 nd edition, Lippincot – Raven, 1998.6. Massie BM – Obesity and heart failure – risk factor or mechanism?– NEJM, 2002, 2(347): 358–359.7. Vasan RS – Cardiac function and obesity – Heart, 2003, 89: 1127– 1129.8. Pascual M, Pascual DA, Soria F, et al. - Effects <strong>of</strong> isolated obesity onsys tolic and diastolic left ventricular function. Heart , 2003; 89:1152–6.9. Lavie CJ, Milani RV. Effects <strong>of</strong> cardiac rehabilitation, exercise training,and weight reduction on exercise capacity, coronary risk factors, behavioralcharacteristics, and quality <strong>of</strong> life in obese coronary patients.Am J Cardiol. 1997;79:397–401.10. Sasso FC, Carbonara O, Nasti R, Marfella R, Esposito K, Rambaldi P,Mansi L, Salvatore T, Torella R, Cozzolino D. - Effects <strong>of</strong> insulin onleft ventricular function during dynamic exercise in overweight andobese subjects. Eur Heart J 2005;26:1205–1212.11. Alpert MA, Terry BE, Mulekar M, et al. Cardiac morphology and leftventricular function in normotensive morbidly obese patients withand without congestive heart failure, and effect <strong>of</strong> weight loss. Am JCardiol. 1997;80:736–740.12. Kenchaiah S, Evans JC, Levy D et al. – Obesity and the risk <strong>of</strong> heartfailure – NEJM, 2002; 5 (347): 305-313.13. Gustafsson F, Kragelund CB, Torp – Pedersen C et al. – Effect <strong>of</strong>obesity and being overweight on long term mortality in congestiveheart failure: influence <strong>of</strong> left ventricular systolic function – Eur. H.<strong>Journal</strong>, 2005, 1(26): 58–64.14. Horwich TB, Hamilton MA
Revista Română de Cardiologie | Vol. XXII, <strong>Nr</strong>. 2, <strong>2007</strong>PREZENTĂRI DE CAZURIMixom atrial vascularizat de ramuri ale arterei coronarecircumflexeMihaela Rugină*, Dan Deleanu*, Horaţiu Moldovan*, Bogdan Rădulescu*, Daniela Filipescu*,Mihaela Sălăgean*, Vlad Herlea**, Eduard Apetrei**Institutul de Boli Cardiovasculare „Pr<strong>of</strong>. Dr. C. C. Iliescu“, Bucureşti**Institutul Clinic Fundeni BucureştiPacienta, în vârstă de 70 de ani, cu fibrilaţie atrialăpermanentă de 1 an de zile, se internează pentruagravarea de 2 luni a fenomenelor de insuficienţă car diacă,predominent stângă, clasa III NYHA, palpitaţii, crizeanginoase de efort şi dureri lombare intermitente.Clinic, prezintă zgomote cardiace aritmice (FA),urui tură diastolică intermitentă şi suflu sistolic apexiande gradul II, TA=120/80 mmHg, AV=120 b/min; fărăraluri pulmonare; hepatomegalie, ficatul fiind situat la3 cm sub rebordul costal.Electrocardiograma evidenţiază fibrilaţie atrială cuAV 100/min, AQRS -60°, subdenivelare ST 0,5 mm V4-V6 urmată de unda T negativă 1 mm (FIGURA 1); radiografiatoracică postero-anterioară arătând un cordde dimen siuni normale cu bombarea arcului mijlociustâng şi sta ză pulmonară (FIGURA 2).Ecocardiografia transtoracică - tranşează diagnosticul.Se observă în atriul stâng (AS) (FIGURA 3) o formaţiunede 4,4 cm cu ecostructură neomogenă inserată peseptul interatrial (SIA) ce pătrunde în VS, determinândo stenoză mitrală relativă cu aria de 1,7 cm 2 şi cu unFigura 2. Radiografie toracică incidenţa postero-anterioară: cord de dimensiuninormale; arcul mijlociu stâng bombat, stază pulmonară.gradient mediu de 4,8 mmHg; insuficienţă mitrală gr.II.Formaţiunea are aspectul de mixom gigant, ce determinăobstrucţia orificiului mitral în diastolă şi împiedicăcoaptarea valvelor mitrale în sistolă, ducând la apariţiainsuficienţei mitrale; FEVS=50%. Ecocardiografia trans -eso fagiană (FIGURA 4) relevă formaţiunea tumorală (T)pediculată cu structura neomogenă prezentă în AS, precizândinserţia ei pe SIA.Figura 1. ECG-Fibrilaţie atrială AV 100/min, AQRS -60°, subdenivelare ST0,5 mm V4-V6 urmată de unda T negativă 1 mmAdresă de contact:Dr. Mihaela Rugină, Clinica de Cardiologie, Institutul de Boli Cardiovasculare„Pr<strong>of</strong>. Dr. C. C. Iliescu“. Şos. Fundeni nr. 258, sector 2, 022328,Bucureşti - România; e-mail: mrugina@yahoo.comFigura 3. Ecocardiografie transtoracică - secţiune apical 4 camere: formaţiunetumorală (T) cu diametru de 4 cm ce prolabează prin valva mitrală în VS.