Nr. 2, 2007 - Romanian Journal of Cardiology

Ghid de management al anginei pectorale stabileGhid al Societăţii Europene de Cardiologiede ischemie miocardică zgomotul trei sau patru pot fiauzite şi suflul de insuficienţă mitrală poate fi auscultatîn timpul ischemiei. Asemenea semne sunt însă nespecifice.Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 2, 2007Teste de laboratorInvestigaţiile de laborator pot fi împărţite în investigaţiicare oferă date legate de posibile cauze ale ischemiei,investigaţii care furnizează date asupra factorilor de risccardiovasculari şi condiţiile asociate şi investigaţiile carepot fi folosite în stabilirea prognosticului. Unele dintreele sunt folosite pentru mai mult decât un singur scopşi pot fi aplicate de rutină tuturor pacienţilor, în timp cealtele ar trebui rezervate acolo unde datele ana mnesticeşi/sau clinice indică că aceste teste sunt necesare.Hemoglobina şi, în cazurile în care există suspiciuneaclinică de afectare tiroidiană, hormonii tiroidieni, oferăinfor maţii asupra posibilelor cauze ale ischemiei.Hemo leucograma completă, incluzând numărul deleu cocite pot aduce informaţii prognostice. Dacă existăsus piciunea clinică de instabilitate, markerii biochimicide necroză miocardică ca troponina sau creatinkinazaizo enzima MB, ar trebui dozate pentru a exclude afectareamiocardică. Dacă aceşti markeri sunt crescuţi,managementul ar trebui continuat ca în cazul unuisindrom coronarian acut, mai degrabă decât pentruangină stabilă. După evaluarea iniţială, aceste teste nusunt recomandate ca investigaţii de rutină în cadrulevaluării ulterioare.Nivelul plasmatic al glucozei à jeun şi profilul lipi dic(incluzând colesterolul total, lipoproteinele cu densitatemoleculară mare HDL, lipoproteinele cu densitatemoleculară mică LDL, trigliceridele) ar trebuievaluate la toţi pacienţii cu boală ischemică suspectată,inclusiv angina stabilă pentru a stabili profilul de riscal pacientului şi nevoia de tratament. Profilul lipidic şistatusul glicemic ar trebui reevaluate periodic pentrua determina eficacitatea tratamentului iar la pacienţiinediabetici pentru a determina apariţia diabetuluizaharat. Nu există evidenţe în legătură cu intervalul lacare aceste constante biologice trebuie reevaluate, darconsensul sugerează că ele ar trebui măsurate anual.La pacienţii cu niveluri foarte crescute ale lipidelorplasmatice, la care progresul fiecărei intervenţii trebuiemonitorizat, ele ar trebui dozate mai des. La fel este şicazul pacienţilor cu diabet zaharat.Creatinina serică este o metodă simplă de evaluarea funcţiei renale. Afectarea renală poate să apară datorităcomorbidităţilor precum hipertensiunea, diabe tulzaharat sau boala renovasculară şi are impact negativasupra prognosticului pacienţilor cu boli cardiovasculare,fiind măsurată în cadrul evaluării iniţialela pacienţii cu angină suspectată. Formula Cockcroft-Gault poate fi utilizată pentru a estima clearence-ulcreatininei în funcţie de vârstă, sex, greutate şi creatininaserică. Formula folosită de obicei este: ((140-vârsta(ani)) × (greutatea(kg))/(72 × creatinina serică(mg/dl)), înmulţit cu 0,85 în cazul femeilor.În plus faţă de binecunoscuta asociere între boalacardiovasculară şi diabet, s-a demonstrat că niveluricrescute ale glucozei à jeun şi postprandiale au valoarepredictivă în boala coronariană stabilă independentde factorii de risc. Deşi HbA1c este predictor al stăriide sănătate în populaţia generală, există puţine datepentru aceasta în boala aterosclerotică coronariană.Obezitatea, şi în mod particular dovezi ale sindromuluiX metabolic sunt predictori pentru evenimente adversecardiovasculare la pacienţii cu boală stabilită, la fel ca şiîn populaţia generală. Prezenţa sindromului metabolicpoate fi determinată prin evaluarea circumferinţei taliei(sau indexului de masă corporală), tensiunii arte riale,HDL, trigliceridelor, nivelurilor glicemiei à jeun şioferă informaţii prognostice suplimentare faţă de celeobţinute din scorurile de risc convenţionale Framingham,fără majorarea costurilor din punct de vedere alinvestigaţiilor de laborator.Teste de laborator suplimentare, incluzând fracţiunilecolesterolului (ApoA şi ApoB), homocisteina, lipoproteinaa (Lpa), anomaliile de coagulare şi markerii inflamatoriprecum proteina C reactivă au fost discutate cumult interes ca metode de îmbunătăţire în calculareariscului. Totuşi, markerii inflamatori variază în timp şinu pot estima cu precizie riscul pe termen lung. Mairecent, NT-BNP s-a dovedit un important predictorpe termen lung al mortalităţii independent de vârstă,fracţie de ejecţie şi factorii de risc convenţionali. Pânăîn momentul de faţă, nu există informaţii care să arateîn ce mod modificarea acestor indicatori biochimicipot îmbunătăţi strategiile terapeutice, pentru a fi recomandatetuturor pacienţilor, mai ales din punct devedere al costurilor şi disponibilităţii. Este neîndoielnicfaptul că aceste determinări au un rol în cazul anumitorpacienţi selectaţi, de exemplu testele de detectare aleanomaliilor de coagulare la pacienţii cu antecedentede infarct miocardic şi care nu prezintă factori de riscconvenţionali sau cu antecedente herodocolateralepozi tive, acolo unde resursele nu sunt limitate. Determinareahemoglobinei glicozilate sau testul de încăr carecu glucoză, suplimentar faţă de determinarea gluco zeià jeun, s-a demonstrat a îmbunătăţi detectarea anomaliilormetabolismului glucidic, dar încă nu există dovezisuficiente pentru a recomanda această strategie tuturor