Nr. 2, 2007 - Romanian Journal of Cardiology

Ghid de management al anginei pectorale stabileGhid al Societăţii Europene de CardiologieDeşi beneficiile diagnostice ale evaluării structurii şifuncţiei cardiace la pacienţii cu angină sunt concentrateîn subgrupuri specifice, estimarea funcţiei ventriculareeste extrem de importantă în stratificarea riscului, caz încare ecografia cardiacă (sau metode alternative pentruevaluarea funcţiei ventriculare) au indicaţii mult mailărgite.Recomandările pentru folosirea ecocardiografieica evaluare iniţială de diagnostic pentru anginăClasa I(1) Pacienţi cu auscultaţie anormală sugestivă deboală cardiacă valvulară sau cardiomiopatiehipertrofică (nivel de evidenţă B)(2) Pacienţi suspectaţi de insuficienţă cardiacă(nivel de evidenţă B)(3) Pacienţi cu infact miocardic în antecedente(nivel de evidenţă B)(4) Pacienţi cu bloc major de ram stâng, unde Qsau alte modificări ECG patologice, inclusivhipertrofie ventriculară stângă (nivel de evidenţăC)Monitorizarea ECG ambulatorieMonitorizarea ECG ambulatorie (Holter) poate evidenţia ischemia miocardică în timpul activităţilor normale„zilnice“, dar rar aduce informaţii diagnostice maiimportante la pacienţii cu angină cronică stabilă comparativcu testul de efort. Ischemia silenţioasă detectatăambulator a fost dovedită a fi predictor de evenimentecoronariene adverse şi există dovezi contradictorii înceea ce priveşte faptul că supresia ischemiei silenţioase lapacienţii cu angină stabilă îmbunătăţeşte prognosticul.Semnificaţia ischemiei silenţioase în acest context estediferită de cel din angina instabilă, unde s-a demonstratcă ischemia silenţioasă recurentă este predictivă pentruun eveniment coronarian advers. Studiile prognosticeîn angina stabilă identifică ischemia silenţioasă întimpul monitorizării ambulatorii ca un marker de evenimenteclinice severe (infarct miocardic fatal şi nonfatal)doar la pacienţii atent selectaţi cu ischemie detectabilăla testul de efort, şi există puţine dovezi pentru asusţine folosirea ei de rutină ca unealtă de prognosticîn evaluarea clinică.Monitorizarea ambulatorie poate avea un rol lapacienţii la care este suspectată angina vasospastică. Însfârşit, la pacienţii cu angină stabilă suspectaţi de aritmiimajore, monitorizarea Holter este o metodă importantăde diagnostic al acestor aritmii. Monitorizarea ECGambulatorie repetată ca metodă de evaluare a pacienţilorcu angină cronică stabilă nu este recomandată.Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 2, 2007Recomandări pentru monitorizarea ECG ambulatoriepentru evaluarea diagnostică iniţială a angineiClasa I(1) Angina cu aritmie suspectată (nivel de evidenţăB)Clasa IIa(1) Suspectarea anginei vasospastice (nivel deevidenţă C)TEHNICI NEINVAZIVE DE EVALUARE A CALCIFICĂ-RILOR CORONARIENE ŞI A ANATOMIEI ARTERELORCORONARETomografia computerizată. Deşi rezoluţia spaţială şiarte factele date de mişcare au reprezentat de mult timpfactori limitatori în tomografia computerizată (TC)pentru imagistica cardiacă, au fost făcute progreseconsi derabile tehnologice în ultimii ani pentru a depăşiaceste limite. Au fost dezvoltate două modalităţi deimagistică TC pentru îmbunătăţirea rezoluţiei spaţialeşi temporale: TC ultra-rapidă sau cu undă de electroni(electron beam CT - EBCT) şi multi-detectorul saumulti-slice TC (MDTC). Ele au fost însoţite de progreseîn procesarea software pentru a facilita interpretareaimaginilor achiziţionate. Ambele tehnici au fost validateca fiind eficiente în detectarea calcificărilor pe coronareşi cuantificarea extensiei calcificărilor coronariene. ScorulAgatston, cel mai folosit, este bazat pe aria şi densitateaplăcilor calcificate. Este calculat de un soft speci ficşi este folosit pentru a cuantifica extensia calci ficărilorcoronariene.Calciul este depozitat în plăcile aterosclerotice dinarterele coronare. Calcificările coronariene cresc cuvârs ta şi au fost dezvoltate nomograme pentru a facilitainter pretarea scorurilor de calciu raportat la valorileaşteptate pentru o anumită vârstă şi un anumit sex.Extensia calcificărilor coronariene se corelează multmai intens cu încărcătura plăcii decât localizarea şiseveritatea stenozelor. Astfel, în studiile populaţionale,detectarea calciului coronarian poate identifica pacienţiiaflaţi la risc înalt de boală coronariană semnificativă, darevaluarea calcificării coronariene nu este recomandatăde rutină pentru pacienţii cu angină cronică stabilă.Timpii de achiziţie ai imaginilor şi rezoluţia pentruEBCT şi MDCT au fost scurtaţi într-atât încât arteriografiacoronariană CT poate fi efectuată prin injectareaintravenoasă a agenţilor de contrast. MDTC sau TCmulti-slice par să fie cele mai promiţătoare tehnici întermeni de imagistică non-invazivă coronariană, custudii preliminare arătând o definire excelentă şi posi-