Ghid de management al anginei pectorale stabileGhid al Societăţii Europene de Cardiologienosticul frecvent benign al pacientului cu angină pectoralăstabilă. Farmacoterapia este o alternativă viabilăla strategiile invazive de tratament la majoritatea pacienţilorcu angină pectorală stabilă 59,290,380,381 şi a fost asociatăcu mai puţine complicaţii decât chirurgia sau ICP la unan de supraveghere în studiul MASS-II 382 . O strategieinvazivă de tratament trebuie rezervată pacienţilor curisc înalt sau celor cu răspuns simptomatic insuficientcontrolat de tratamentul medical 290 . Intensitatea farmacoterapiei preventive trebuie ajustată după riscul individualal pacientului, având în vedere riscul relativ mic almultor pacienţi cu angină pectorală stabilă.Revista Română de CardiologieVol. XXII, <strong>Nr</strong>. 2, <strong>2007</strong>În plus, tratamentul antiagregant trebuie întodeaunaconsi derat la pacienţii cu boală cardiacă ischemică.Nivelul de dovezi bazate pe prognostic şi remitereasimpto melor corespunzător tratamentului recomandatşi algoritmul terapeutic este prezentat în FIGURA 7.Medicaţia antitrombotică. Terapia antiplachetară depre ven ţie a trombozei coronariene este indicată, dato -rită raportului favorabil între beneficiu şi risc la pacienţiicu BCI. Aspirina în doze reduse este medica men tulde elecţie în majoritatea cazurilor, în timp ce clopidogrelulpoate fi considerat pentru anumiţi pacien ţi.Datorită unor date care susţin creşterea riscului cardio-Figura 7. Algoritm pentru managementul medical al anginei stabile. Pacienţii cu risc înalt pentru revascularizare stabiliţi doar în baza prognosticului trebuieidentificaţi şi îndrumaţi corespunzător. (Asterisk) Contraindicaţiile relative la terapia cu betablocante includ: astm, boala vasculară periferică simptomatică şibloc atrioventricular gradul 1. (Double dagger) De evitat dihidropiridine cu durata scurtă de acţiune, atunci când nu sunt combinate cu betablocante. Dovezipentru prognostic se referă la dovedirea reducerii mortalităţii cardiovasculare sau a mortalităţii cardiovasculare/ IM. Dovezi pentru simptome includ reducereanevoii de revascularizare şi spitalizare pentru durere toracică.Terapia farmacologică pentru îmbunătăţirea prognosticuluiAfecţiunile coexistente ca diabetul zaharat şi/sauhiper tensiunea arterială la pacienţii cu angină stabilătrebuie bine controlate, dislipidemia corectată şi abandonarea fumatului realizată (cu sau fără sprijin farmacologic).Tratamentul cu statine şi inhibitori ai enzimeide conversie (IEC) poate conferi protecţie mai presusde efectul de reducere a lipidelor şi, corespunzător descă dere a tensiunii arteriale şi sunt discutate separat.vascular la admi nis trarea inhibitorilor (cox)-2 ciclooxigenazăsau a AINS, ca şi a interacţiunilor între AINSşi aspirină, aceste medicamente vor fi comentate dinperspectiva cardio vasculară, ulterior.Aspirina în doze reduse. Aspirina rămâne în conti nuare„cheia de boltă“ în prevenţia farmacologică a trombozeiarteriale şi este foarte bine studiată 383-387 . Aspirinaacţionează prin inhibarea ireversibilă a cox-1 plachetareşi implicit a producţiei de tromboxan, care este în modnormal completă la doza cronică ≥75mg/zi 385 . Doza
Revista Română de CardiologieVol. XXII, <strong>Nr</strong>. 2, <strong>2007</strong>optimă antitrombotică de aspirină pare a fi de 75-150mg/zi, iar reducerea relativă a riscului determinat deaspirină scade prin micşorarea au creşterea acesteidoze 387 . În acord cu această interpretare, o analiză observaţionalăpost-hoc a studiului CURE a găsit un risc deevenimente cardiovasculare crescut la o doză a aspirinei≥200 mg vs ≤100 mg pe zi (HR 1,23; 95% CI 1,08-1,09)la pacienţii cu sindroame coronariene acute 388 . Totuşi,sunt puţine studii randomizate care să compare diferitedoze de aspirină.Contrar efectului antiplachetar, efectele adversegastro intes tinale cresc la doze mai mari de aspirină 385 .Într-un studiu observaţional bine condus, s-a observatdubla rea ulcerului peptic hemoragic cu creşterea dozelorde aspi rină de la 75 la 160 mg şi o nouă dublare cânddoza creşte la 325 mg/zi 389 . Totuşi, într-o meta-ana lizăa stu diilor pe termen lung 390 , nu s-a constatat o relaţieclară doză-răspuns privind riscul hemoragiei gastrointestinale. Incidenţa hemoragiei gastrointestinale afost de 2,30% cu aspirina în doze mai mici de 162,5 mg/zi vs 1,45% cu placebo, risc relativ 1,59 (95% CI 1,40-1,81). Riscul relativ în trialuri care utilizau doze maimari (>162,5 mg/zi) a fost 1,96 (95% CI 1,58 -2,43). Înaceastă meta-analiză, studiul larg US Physicians HealthStudy (USPHS) cu 325 mg administrate la două ziledomină grupul cu doza mică de aspirină, în timp ceTrialul Swedish Angina Aspirin Trial (SPAT) (75mg/zi)nu a fost inclus. Definiţii şi raportări variabile privindhemo ragiile gastrointestinale se pot confunda în compa -rarea datelor studiilor ce utilizau doze diferite de aspirină.Terapia antiplachetară la pacienţii cu hemo ragiigastro intestinale superioare este comentată după terapiacu clopi dogrel.Hemoragiile intracraniene pot creşte la administrareaoricărui medicament antiplachetar. Riscul relativ de asuferi de o hemoragie intracraniană creşte cu 30% 391 ,dar riscul absolut al acestei complicaţii atribuibilă terapieiantiplachetare este mai mic de 1 la 1000 pacientanide tratament cu doze de aspirină ≥75 mg/zi 383,385 .Nu există nicio dovadă privind dependenţa de doza şiriscul de hemoragie intracraniană atunci când aspirinase administrează între limitele terapeutic eficiente. Lapacien ţi cu boală vasculară aterosclerotică, la care prin cipalaetiologie a accidentului vascular cerebral este ischemică,efectul net al tratamentului cu aspirină privi ndaccidentul vascular cerebral este evident bene fic 383,385 .Deci, doza de aspirină trebuie să fie cea mai scăzuteficientăpentru a optimiza balanţa între beneficiulterapeutic şi efectele gastrointestinale adverse ce se potproduce în timpul terapiei cronice.Ghid de management al anginei pectorale stabileGhid al Societăţii Europene de CardiologieSPAT a arătat o reducere de 34% a IM sau decesuluicardiac, corespunzător unei reduceri absolute a riscului(RAR) de 1%/an, cu aspirina în doza de 75 mg/zi comparativcu placebo la pacienţii trataţi cu sotalol în anginapectorală stabilă 47 . Tratamentul cu doze mici de aspirinăa crescut uşor riscul de hemoragie gastrointestinalămajo ră (11 vs. 6 cazuri în timpul a mai mult de 4000pacienţi-ani de tratament în fiecare grup). Tratamentula fost întrerupt datorită efectelor adverse la 109 pacienţitrataţi cu aspirină vs 100 pacienţi din grupul trataţi cuplacebo 47 . Deci, aspirina 75 mg/zi este eficientă şi binetolerată în angina pectorală stabilă. Tratamentul unuisubgrup mic de medici cu angină pectorală cu 325 mgaspirină la fiecare două zile (comparativ cu placebo) adeterminat o reducere semnificativă a IM non-fatal înUSPHS 392 . Doze mici de aspirină zilnic (75 mg) sunt,deci, preferate în ideea de a creşte complianţa (prinadmi nis trarea de rutină, zilnică) şi pentru a reduceriscul efectelor adverse şi a interacţiunilor.Inhibitorii cox-2 şi AINS. Inhibiţia cox-2 reduce producţia de prostaciclina, care are efect vasodilatator şiinhi bitor plachetar. Atenuarea formării prostaciclineipoate predispune la creşterea tensiunii arteriale, accelerareaaterogenezei, şi tromboza suprapusă rupturii înplacă 393 . Retragerea recentă a r<strong>of</strong>ecoxib (Vioxx), un inhibitorcox-2 înalt selectiv, a fost determinată de identificareaunui risc crescut de evenimente coronarieneserioase într-un trial placebo-controlat de prevenţie acancerului 394 . Un risc crescut de apariţie a IM fatal şinon-fatal a fost de asemenea descoperit într-o metaanalizăa altor trialuri randomizate cu r<strong>of</strong>ecoxib 395 .Există, de asemenea, dovezi susţinute privind efecteledăună toare a inhibiţiei cox-2 rezultate din studii observaţionale 396 . Un trial de prevenţie a cancerului cu celecoxiba arătat o relaţie privind creşterea riscului desuferinţă cardiovasculară legată de doză, cu HRs de 2,3(95% CI 0,9-5,5) şi 3,4 (1,4-7,8) pentru 200 şi, respectiv400 mg celecoxib bid 397 . Un studiu placebo controlat cuparecoxib/valdecoxib (iv + terapie po) pentru tratamentuldurerii post-operatorii după By-pass aorto-coronariana arătat o creştere a riscului de evenimente cardiovasculareîn numai 10 zile de la tratamentul cu inhibitoricox-2 398 . Deci, există indicaţii din studii ce au evaluatdiferiţi inhibitori cox-2 că aceştia pot creşte riscul deeve nimente trombotice coronariene în populaţii depacienţi cu nivel diferit de risc cardiovascular. În plus,inhi biţia COX 2 creşte riscul de stroke, insuficienţăcardiacă şi hipertensiune arterială 399 , utilizarea inhibiţieiCOX2 neantagonizată (i.e. fără inhibiţie simultanăefectivă a COX 1 plachetară) trebuie evitată la pacienţiicu angină pectorală stabilă.