Nr. 2, 2007 - Romanian Journal of Cardiology

Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 2, 2007Pacienţii cu angină stabilă sunt la risc de a dezvoltaun sindrom coronarian acut: angină instabilă, infarctmiocardic fără supradenivelare de segment ST sauinfarct miocardic cu supradenivelare de segment ST.Angina instabilă se caracterizează printr-o agravarebruscă a patternului anginos, care devine mai frecventă,mai severă şi/sau apare la un prag mai mic sau la repaus.Infarctul miocardic se caracterizează prin angină prelungită(>30 min) asociată cu necroză miocardică. Atâtinfarctul miocardic fără supradenivelare de segmentST, cât şi infarctul miocardic cu supradenivelare desegment ST sunt adesea precedate de o perioadă de zilesau chiar săptămâni de angină instabilă. Fiziopatologiasindroamelor coronariene acute constă în eroziunea,fisura sau ruptura plăcii de aterom asociată cu agregareaplachetară, ceea ce conduce la ocluzie coronarianătrombotică totală sau subtotală. Plachetele activatedeter mină eliberarea de substanţe vasoconstrictoare,care în continuare pot afecta fluxul coronarian prinstimu larea celulelor musculare netede vasculare atâtlocal, cât şi distal. Severitatea hemodinamică a plăcii deaterom înainte de a deveni instabilă este adesea uşoară.Studiile de ecografie intravasculară au evidenţiat aşanumiteleplăci instabile (care au risc de ruptură acapsulei), care realizează stenoză 40 ani,dar cu evidente variaţii geografice.Un studiu mai recent, ce utilizează o definiţie diferităa anginei, bazată pe descrierea cazurilor de cătreclini cieni şi care defineşte angina ca durere toracicăde repaus sau efort şi un test paraclinic pozitiv (coronarografie,scintigrafie, test de efort sau ECG de repaus)confirmă aceste diferenţe geografice ale incidenţeianginei care merg paralel cu diferenţele internaţionaleîn mortalitatea prin boala coronariană aterosclerotică.Incidenţa anginei pectorale ca prim eveniment coronariana fost aproape dublă în Belfast comparativ cuFranţa (5,4/1000 persoane vs 2,6/1000).Tendinţele temporale sugerează o scădere a prevalenţei anginei pectorale în ultimele decenii şi scăderearatelor morta lităţii aşa cum a rezultat din StudiulMONICA. Totuşi, prevalenţa istoriei bolii ateroscleroticecorona riene diagnosticate nu pare să fi scăzut, sugerândcă, deşi mai puţini indivizi dezvoltă angină ca urmarea modificărilor stilului de viaţă şi a factorilor de risc, lapacienţii cu angină a crescut supravieţuirea. Creştereasensibilităţii metodelor de diagnostic poate contribuisuplimentar la creşterea prevalenţei bolii coronarieneaterosclerotice diagnosticate.