Ghid de management al anginei pectorale stabileGhid al Societăţii Europene de Cardiologie„normalului“ 433,435,439 . Deci, recomandarea de a trata custatine poate fi ghidată atât de nivelul riscu lui cardiovascularal pacientului cât şi de nivelul coleste ro lului (dela valori normale până la un nivel mode rat crescut). Înceea ce priveşte tensiunea arterială (discutată mai jos),riscul asociat cu colesterolemia creşte liniar-logaritmicde la un nivel normal- scăzut 431 , şi este dificil de evaluatimportanţa relativă a scăderii colesterolului şi alteefecte ale tratamentului cu statină privind beneficiileterapeutice obţinute. O meta-analiză recentă privindefectele diferitelor terapii hipolipemiante asupra mortalităţii au concluzionat că statinele şi acizii graşi n-3reduc mortalitatea, în timp ce fibratii, răşinile, niacinaşi inter venţiile în dietă au eşuat să realizeze aceasta; oten dinţă de a reduce mortalitatea a fost contracaratăde creş terea mortalităţii non-cardiace în trialurile cufibraţi 364 .Ghidurile de Prevenţie Europene actuale sugereazăo ţintă terapeutică 5% deevenimente fatale cardiovasculare în urmă torii 10 ani).Totuşi, câteva studii au arătat că nivelul pro teinei–Creactive prezice un prognostic bun în timpul terapiei custatine ca şi nivelul colesterolului şi aceşti doi markeriai răspunsului la statine sunt adi tivi 444 . Aceste analizeale datelor din trialurile clinice sugerează că efecteleindependente de colesterol ale terapiei cu statine potfi de importanţă clinică. Deci, selecţia pacienţilor bazatăpe nivelul colesterolului şi terapia având ca ţintăexclusiv colesterolemia, nu exploatează pe de-a întregulbeneficiile tratamentului cu statine. Terapia custa tine trebuie considerată întot deauna la pacienţii cuBCI stabilă şi angină stabilă, având în vedere riscul lorcres cut şi dovada beneficiului scăderii colesteroluluichiar şi în interiorul intervalului de valori normale 446 .Tera pia trebuie să atingă acea doză de statină care aredove zi că reduce morbiditatea/mortalitea în trialurileclini ce. Dacă această doză nu este suficientă, pentru aatinge nivelul de colesterol total şi LDLcolesterol ţintamenţio nată mai sus, doza de terapie cu statine poatefi crescută în limitele toleranţei pacientului pentru aatinge nivelul ţintă. Dozele zilnice de statină cu documetaţiesolidă în studiile mai sus menţionate sunt: simvastatin 40 mg, pravastatin 40 mg, şi atorvastatin 10 mg.Recent, s-a arătat că tratamentul cu doze crescute deatorvastatină (80 mg/zi) a redus riscul evenimentelorcardiovasculare comparativ cu doza de 10 mg de atorvastatinsau simvastatin ~24 mg la pacienţii cu BCIRevista Română de CardiologieVol. XXII, <strong>Nr</strong>. 2, <strong>2007</strong>stabilă 447,448 . Creşterea eficacităţii tratamentului cu dozemari de atorvastatin a fost însoţită de creşterea de 6 oria enzimelor de citoliză hepatică (de la 0,2 la 1,2 %; P
Revista Română de CardiologieVol. XXII, <strong>Nr</strong>. 2, <strong>2007</strong>Totuşi, terapia asociată terapiei cu statine poate ficonsi derată pe baze individualizate la pacienţii care audislipidemie severă şi rămân la risc înalt după măsuriconvenţionale (mortalitate cardiovasculară exprimată>2% /an).Inhibitorii enzimei de conversie (IEC). IEC reprezintăun tratament bine stabilit pentru hipertensiunea arterialăşi insuficienţa cardiacă, dar nu s-a dovedit să confereo protecţie generală mai bună împotriva complicaţiilorcardiovasculare în hipertensiune, comparativ cu ceadeter minată de alte medicamente hipertensive 457-459 .IEC sau blocanţii receptorului de angiotensină (BRA)sunt recomandaţi pentru tratamentul pacientului diabetic cu microalbuminurie pentru a preveni progre siadisfunc ţiei renale ca medicaţie de primă linie în tratamentulhipertensiunii arteriale la pacienţii diabetici 286,370.Datorită reducerii mortalităţii cardiace şi a IM întrialu rile ce au studiat IEC pentru insuficienţa cardiacăşi post-IM, IEC au fost studiaţi şi în terapia preventivăsecundară la pacienţii cu boală coronariană fărăinsuficienţă cardiacă 252,460,461 . Studiul HOPE a incluspacienţi cu risc înalt şi boală cardiovasculară documentată(coronariană sau non-coronariană) sau diabetzaha rat şi cel puţin un alt factor de risc asociat, careau fost randomizaţi pentru tratamentul cu ramiprilsau placebo timp de 5 ani 460 . Studiul EUROPA a incluspacienţi cu BCI stabilă cu un spectru larg de factori derisc dar fără insuficienţă cardiacă clinic, care au fostrandomizaţi tratamentului cu perindopril sau placebotimp de 4,2 ani 461 . Studiul PEACE a inclus pacienţi cuBCI stabilă, fără insuficienţă cardiacă clinic, care au fosttrataţi cu trandolapril sau placebo timp de 4,8 ani 252 . Aşacum este arătat în FIGURA 1, rata anuală a mortalităţiicardiovasculare în grupurile placebo a variat de la 0,8%(PEACE) la 1,6% (HOPE). Iniţial, diferenţele în risculcardiovascular au fost asociate diferenţelor în terapie.Reducerea relativă a riscului pentru endpointul primarcompus a fost de 20% în studiul HOPE şi EUROPA,în timp ce în studiul PEACE nu s-a decelat reducereasemnificativă a riscului datorată inhibiţiei cu IEC. Dinnefericire, rezultatele celor trei studii nu sunt directcomparabile datorită selecţiei diferite a endpointurilor.Privind reducerea riscului de deces cardiovascular,studiul HOPE a raportat o reducere relativă a risculuicu 26% (95 CI 13-36), EUROPA 14% (95% CI-3 la 28)şi PEACE 5% (95% CI-19 la 24). Cea mai ridicată reducererelativă a riscului a fost observată pentru strokeîn studiul HOPE (RR 0,68; 95% CI 0,56-0,84), care nua fost raportată în EUROPA, dar tindea spre reducereGhid de management al anginei pectorale stabileGhid al Societăţii Europene de Cardiologieîn PEACE (RR 0,93; 95% CI 0,81-1,12) 252 . Toate celetrei studii au raportat o reducere semnificativă a insu ficienţeicardiace în urma tratamentului cu IEC.Beneficiile tratamentului cu IEC au fost deci maimici în studiul PEACE decât în studiile HOPE sauEUROPA. O explicaţie posibilă pentru aceste rezultatediferite poate fi diferenţa între cele trei tipuri de IECstudiat şi doza folosită. Totuşi, doza de trandolaprilutilizată în PEACE a fost asociată cu o reducere semnificativăde 25% a decesului cardiovascular şi 29 % ainsuficienţei cardiace severe, dar o reducere mai puţinimportantă în IM non-fatal (-14%, NS) la pacienţii postIM fără disfuncţie de VS, înrolaţi consecutiv în studiulTRACE 462 . Tensiunea arterială la înrolarea populaţieidin studiul PEACE a fost mai mică (133/78 mmHg),decât în celelalte două studii. Rata revascularizăriiante rioare înrolarii a fost de la 44% (HOPE) la 72 %(PEACE) şi terapia medicamentoasă la înrolare eradife rită în cele două studii. Terapia hipolipemiantă afost admi nistrată doar la 29% din pacienţii înrolaţi înstudiul HOPE comparativ cu 70% în PEACE; datelecorespunzătoare pentru terapia antitrombotică au fostde 76 vs 96% şi respectiv pentru terapia beta-blocantă de40% vs 60%. În schimb, utilizarea blocantele canalelorde calciu (BCC) la înrolarea în studiul HOPE era multmai frecventă. În mare, pacienţii din PEACE prezentauun risc cardiovascular absolut de deces mai mic decâtpacienţii din HOPE sau EUROPA. Diferenţele privindriscul la înrolare şi terapiile nelegate de studiu pot să ficontribuit semnificativ la diferenţele în evoluţia cardiovascularăla pacienţii care au primit tratament cu IEC.Efectele relative ale ramiprilului şi perindopriluluiasu pra evoluţiei cardiovasculare au fost similare înpopu laţia cu risc înalt şi intermediar, respectiv, deşi dinmotive diferite, ARR a fost mai mare în populaţia curiscul absolut cel mai înalt. (MICRO-HOPE) 463 . Analizape sub-grupuri predefinite în EUROPA şi HOPEîn relaţie cu factori individuali ce afectează riscul cavârsta, diabetul zaharat, IM precedent, boala vascularănon-coronariană şi microalbuminuria, au arătat unbeneficiu relativ similar, determinat de terapia cu IEC,în aproape toate subgrupele.Efectul de reducere a tensiunii arteriale datorat IECpoate să fi contribuit la efectele benefice observate înHOPE şi EUROPA. În HOPE, tensiunea necontrolatăa fost un criteriu de excludere şi TA medie la înrolarea fost de 139/79 mmHg 460 . Diferenţa tensiunii arterialede 3/2 mmHg între ramipril şi placebo 460 ar fi putut fisubestimată datorită dozei de seara de ramipril şi măsurareatensiunii arteriale în cabinet în ziua următoare.