imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

122Capitolul 6. PERSOANELE ÎN VÂRSTĂ ŞI PIAŢA MUNCII. PENSIONARIImare în numărul migranţilor (2/3) – revine bărbaţilor, precum şi migranţilor care provindin mediul rural.Dereglările de pe piaţa muncii în perioada reformelor economice au condus la apariţiaunor discrepanţe semnificative în nivelul de remunerare, stabilitatea locului de muncă,în posibilităţile de avansare profesională. Situaţia dată a afectat în primul rând populaţiatânără, care a investit în instruire, dar pentru care piaţa naţională nu oferă posibilităţi deangajare. Nivelul cel mai mare de şomaj în rândul tinerilor în vârstă de 20-24 ani pe parcursulmai multor ani a cauzat migraţia lor intensă (circa 20% din numărul total al migranţilorde muncă). În afară de populaţia mai tânără, începând cu anul 2002, în procesele migraţionaletot mai activ se implică populaţia vârstnică. Numărul migranţilor în vârstă de 50-64ani a crescut de la 3,8 mii persoane în 2002, până la 36,2 mii în anul 2010.Situaţia dată prezintă un indicator al posibilităţilor limitate de angajare pe piaţa naţionalăa persoanelor în vârstă, precum şi un semnal posibil de transformare a proceselormigraţiei provizorii în migraţie definitivă, când are loc integrarea familiilor prin plecareapărinţilor la copiii lor plecaţi în alte state.Intensitatea şi perioada îndelungată a proceselor migraţionale a influenţat substanţialtoate aspectele vieţii sociale şi economice în general, dar şi a individului vârstnic în particular.Pe de o parte, migraţia a contribuit la reducerea nivelului sărăciei gospodăriilorcasnice (vezi capitolul Venituri şi cheltuieli). Pe de altă parte, perioada îndelungată a migraţieiiregulare a generat un şir de probleme pentru migranţi, dar şi pentru societate înansamblu.În primul rând, aflarea şi activitatea ilegală a migranţilor în statele de destinaţie nu apermis (nu permite) asigurarea pentru ei a dreptului la muncă şi la măsurile de securitatesocială. Această situaţie ulterior va genera probleme la examinarea dreptului persoanelorrespective la pensie pentru limită de vârstă potrivit prevederilor legislaţiei naţionale, precumşi la confirmarea stagiului de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei (35 ani – pentrubărbaţi şi 30 ani – pentru femei).În al doilea rând, migranţii nu contribuie la formarea bugetului asigurărilor sociale destat (BASS) din ţară. Deoarece sistemul de pensionare din Republica Moldova este bazatpe principiul solidarităţii generaţiilor (când populaţia aptă de muncă prin contribuţiilesale asigură plăţile sociale pentru populaţia inaptă de muncă: bătrâni, copii, invalizi etc.),migraţia iregulară a populaţiei apte de muncă conduce la diminuarea părţii de venit laBASS şi, în consecinţă, influenţează mărimea plăţilor sociale curente (vezi compartimentulPensionarii).Măsurile întreprinse de Guvern pentru asigurarea securităţii sociale a lucrătorilor migranţi25 (încheierea acordurilor bilaterale în domeniul migraţiei forţei de muncă, precum şia acordurilor ce ţin de protecţia socială a lucrătorilor migranţi), prezintă o soluţie parţialăla problema dată, deoarece sub incidenţa acordurilor respective nimeresc doar migranţiicu statut legal de şedere pe teritoriul statului de destinaţie. În afară de aceasta, este importantsă menţionăm că astfel de acorduri nu au forţă retroactivă.Având în vedere circumstanţele menţionate, în scopul asigurării în viitor a dreptului lapensie, au fost dezvoltate mecanisme juridice ce le permit migranţilor, care doresc să-şiasigure stagiul de cotizare (dar nu mai mult de 10 ani), să încheie contracte individuale cuCNAS. La achitarea contribuţiilor, stabilite în mărimea echivalentă sumei cotizaţiilor pentrupersoanele care practică activităţi individuale, anul respectiv se include în vechimea demuncă ce asigură dreptul la pensie.25Raportul Social Anual 2010 al MMPSF, Chişinău, 2011