imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

More documents

Recommendations

Info

Capitolul 4. VENITURI ŞI CHELTUIELI65Pe zone statistice cele mai mari venituri le au gospodăriile cu vârstnici din mun. Chişinău.Astfel, în anul 2010 venitul mediu lunar pentru o persoană a constituit în mun. Chişinău1601,34 lei, fiind mai mare decât în zona de Nord cu 26,8% (1172,68 lei), de Centru– cu 29,7% (1126,48 lei) şi de Sud – cu 30,3% (1116,37 lei). Datorită statutului său de capitală,Chişinăul, spre deosebire de alte regiuni ale ţării, concentrează o parte semnificativă ainfrastructurii economice şi sociale, oferind populaţiei, inclusiv persoanelor vârstnice, maimulte oportunităţi de a obţine venituri (vezi tabelul 4.3).Structura veniturilor. Veniturile disponibile ale gospodăriei reprezintă totalitatea veniturilorbăneşti şi în natură obţinute din activitatea salarială, agricolă, individuală, prestaţiide asigurări sociale, precum şi din alte surse de venituri. În gospodăriile cu vârstnici celemai importante venituri sunt cele provenite din: a) activităţi salariale; b) prestaţiile de asigurărisociale; c) remitenţele şi d) veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă.• Veniturile obţinute din activităţi salariale continuă să reprezinte cea mai importantăsursă de venituri în structura veniturilor gospodăriilor cu vârstnici. În anul 2010 eleau constituit 37,7% din totalul veniturilor disponibile (cu 2,6% mai puţin faţă de anul2009), ce poate fi argumentat prin efectele crizei economice asupra pieţei muncii.• Prestaţiile de asigurări sociale reprezintă cea de-a doua sursă importantă de venituripentru gospodăriile cu vârstnici. În anul 2010, aceste venituri au constituit 30,6% dinveniturile totale disponibile ale gospodăriilor cu vârstnici (26,8% – pensii şi 1,4% - prestaţiilorde asistenţă socială), fiind cu 26% mai mari decât în gospodăriile fără vârstnici.Se atestă o creştere anuală a ponderii prestaţiilor sociale în structura veniturilor gospodăriilorcu vârstnici, ceea ce denotă capacităţile reduse ale persoanelor vârstnice de aobţine resurse adiţionale pentru trai. În anul 2010, comparativ cu anul 2006, prestaţiilesociale au crescut cu 1,8%, faţă de 7,7% în gospodăriile fără vârstnici.• Transferurile din afara ţării (remitenţele) constituie cea de-a treia sursă semnificativă devenituri al gospodăriilor cu vârstnici. În anul 2010 remitenţele au reprezentat 12,1%din veniturile disponibile ale vârstnicilor, totodată fiind mai mici cu 10,2% faţă degospodăriile fără vârstnici. Efectele crizei economice mondiale au influenţat volumultransferurilor migranţilor moldoveni, inclusiv către persoanele vârstnice. După o creştereanuală constantă, în 2009 volumul transferurilor către gospodăriile cu vârstnicis-a redus. Deşi din anul 2010 se înregistrează o creştere a remitenţelor, nivelul lor esteoricum cu 1-2% mai mic decât până la criză (13,2% în 2007 şi 14,1% în 2008).• Veniturile din activitatea individuală agricolă, în calitate de a patra sursă de venituri, în anul2010 au constituit 11,5% din veniturile disponibile ale gospodăriilor cu vârstnici. Anualponderea acestor venituri este în scădere, atât în gospodăriile cu vârstnici, cât şi în cele fărăvârstnici. În comparaţie cu anul 2006, veniturile gospodăriilor cu vârstnici din activitatea individualăagricolă s-au micşorat cu 10,1%, iar ale gospodăriilor fără vârstnici – cu 7,7%. Reducereaposibilităţilor fizice nu permite vârstnicilor să prelucreze de sine stătător terenuriledeţinute (vezi capitolul Bunuri), ei nefiind în stare nici să achite costurile mari ale serviciilornecesare pentru prelucrarea pământului. Astfel, din cauza cheltuielilor sporite în raport cuprofitul obţinut ulterior din agricultură, vârstnicii refuză prelucrarea terenurilor de pământşi pierd o potenţială sursă de venit. Alte efecte negative sunt generate de migraţia în masă apersoanelor tinere din mediul rural, care lasă loturile neprelucrate sau pe seama vârstnicilorşi/sau a copiilor, ei nefiind în stare să facă faţă acestor activităţi 12 (vezi figura 4.3).12PNUD (2011), Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011, Republica Moldova: De la excluderea socială la o dezvoltareumană incluzivă: ”Conform datelor anchetei persoanelor în vărsta aptă de muncă, în anul 2009 peste 23% din populaţia activăa ţării lucra peste hotare. Majoritatea persoanelor în vărsta aptă de muncă care emigrează peste hotare vine din mediul rural,ceea ce reprezintă circa 30% în totalul populaţiei active.”
66Capitolul 4. VENITURI ŞI CHELTUIELI100%80%60%40%15,0 17,5 18,3 15,3 15,923,023,0 25,3 29,4 30,64,9 3,85,4 4,4 4,321,5 18,3 12,6 10,4 11,522,52,910,815,529,6 30,2 28,9 29,23,1 3,1 4,0 4,79,3 10,0 8,9 9,711,7 8,2 7,1 7,920%35,5 37,2 38,0 40,3 37,748,1 46,1 48,4 51,0 48,30%2006 2007 2008 2009 2010 2006 2007 2008 2009 2010Gospodării cu vârstniciGospodării fără vârstniciVenituri din activitatea salarială Venituri din activitatea individuală agricolă Venituri din activitatea individuală non-agricolăVenituri din proprietate Venituri din prestaţii de asigurări sociale Alte venituri, inclusiv remitenţeFigura 4.3. Structura veniturilor disponibile ale gospodăriilor cu/fără vârstnici, %Totodată, este important de remarcat că ponderea veniturilor obţinute de vârstnici dela proprietăţile deţinute (pământ, imobile adiţionale etc.) este relativ mică şi nu influenţeazănivelul lor de bunăstare.Structura veniturilor, de asemenea, diferă semnificativ pe medii de reşedinţă, zone statistice,tipurile gospodăriilor cu persoane în etate şi vârsta lor.Cele mai semnificative discrepanţe în structura veniturilor sunt observate pe medii dereşedinţă. Astfel, în oraş, salariul, în calitate de principala sursă de venit, constituie circa ojumătate din venitul disponibil al gospodăriilor cu vârstnici, pe când în mediul rural – doarîn jur de o treime. Pentru mediul rural este caracteristică şi o pondere mai mare a veniturilorobţinute din prestaţiile de asigurări sociale şi remitenţe (vezi figura 4.4).100%80%60%40%20%0%10,2 9,5 9,7 8,0 9,7 11,64,7 5,6 5,3 4,7 16,04,418,2 14,7 14,33,53,4 2,9 3,23,122,0 22,5 24,9 27,5 29,4 23,723,526,1 31,2 31,67,4 5,83,6 3,0 7,1 5,12,91,6 1,6 5,72,31,73,8 3,8 3,035,9 30,3 22,9 18,6 20,151,5 53,3 51,2 53,0 48,922,4 24,5 25,8 28,8 27,72006 2007 2008 2009 2010 2006 2007 2008 2009 2010UrbanRuralVenituri din activitatea salarială Venituri din activitatea individuală agricolă Venituri din activitatea individuală non-agricolăVenituri din proprietate Venituri din prestaţii de asigurări sociale Alte venituriRemitenţeFigura 4.4. Structura veniturilor disponibile ale gospodăriilor cu vârstnici, pe medii de reşedinţă, %
Page 4 and 5:
Cuvinte de mulţumireÎn mod deoseb
Page 6:
CUPRINS5ANEXĂ . . . . . . . . . .
Page 9:
8CUPRINSTabelul 5.4. Disponibilitat
Page 12 and 13:
11Cuvânt de salutProcesul intens d
Page 14 and 15:
SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI OBIECTUL CE
Page 16 and 17: METODOLOGIA CERCETĂRII15Eşantionu
Page 18 and 19: Capitolul 1. CARACTERISTICILE SOCIO
Page 28 and 29: Capitolul 2. PERSOANELE ÎN VÂRST
Page 50 and 51: Capitolul 3. BUNURI ŞI IMOBILE49es
Page 52 and 53: Capitolul 3. BUNURI ŞI IMOBILE5110
Page 54 and 55: Capitolul 3. BUNURI ŞI IMOBILE53Ne
Page 56 and 57: Capitolul 3. BUNURI ŞI IMOBILE55Î
Page 58 and 59: Capitolul 3. BUNURI ŞI IMOBILE57î
Page 60 and 61: Capitolul 3. BUNURI ŞI IMOBILE59st
Page 62 and 63: Capitolul 3. BUNURI ŞI IMOBILE61SI
Page 64 and 65: Capitolul 3. BUNURI ŞI IMOBILE63Ma
Page 68 and 69: Capitolul 4. VENITURI ŞI CHELTUIEL
Page 94 and 95: Capitolul 5. LOCUINŢE ŞI UTILITĂ
Page 116 and 117:
Capitolul 6. PERSOANELE ÎN VÂRST
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Capitolul 7. SĂNĂTATEA, LIMITĂRI
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Capitolul 8. ASISTENŢA SOCIALĂ151
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Capitolul 9. PROBLEMA ÎMBĂTRÂNIR
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI171politi
Page 174 and 175:
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI173persoa
Page 176 and 177:
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI175• De
Page 178 and 179:
177BIBLIOGRAFIA• Constituţia Rep
Page 180 and 181:
ANEXĂ179ANEXĂCARACTERISTICI SOCIO
Page 182 and 183:
ANEXĂ1812006 2010Total Bărbaţi F
Page 184 and 185:
ANEXĂ183Total Celibatar(ă) Căsă
Page 186 and 187:
ANEXĂ185Tabelul 1.9. Repartizarea
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
ANEXĂ191Grupe de vârstă, ani
Page 194 and 195:
ANEXĂ193BUNURITabelul 3.1. Dinamic
Page 196 and 197:
ANEXĂ1952006 2007 2008 2009 2010Cr
Page 198 and 199:
ANEXĂ197Tabelul 3.7. Dinamica disp
Page 200 and 201:
ANEXĂ199Tabelul 3.12. Disponibilit
Page 202 and 203:
ANEXĂ201VENITURI ŞI CHELTUIELITab
Page 204 and 205:
ANEXĂ203Tabelul 4.5. Distribuţia
Page 206 and 207:
ANEXĂ205Tabelul 4.11. Evoluţia ch
Page 208 and 209:
ANEXĂ207Tabelul 4.16. Distribuţia
Page 210 and 211:
ANEXĂ209Rata sărăcieiabsoluteTab
Page 212 and 213:
ANEXĂ211Tabelul 4.24. Dinamica niv
Page 214 and 215:
ANEXĂ2134.2 Gospodăria îşipermi
Page 216 and 217:
ANEXĂ215Tabelul 5.3. Dinamica disp
Page 218 and 219:
ANEXĂ217Q2Q3Q4Q5Grupe dequintileGr
Page 220 and 221:
ANEXĂ219Tabelul 5.7. Dotarea locui
Page 222 and 223:
ANEXĂ221Persoanele în vârstă pe
Page 224 and 225:
ANEXĂ223AniiTotal populaţieîn v
Page 226 and 227:
ANEXĂ225AniiTotalpopulaţieocupat
Page 228 and 229:
ANEXĂ227Activităţi economiceTabe
Page 230 and 231:
ANEXĂ229Durata şomajuluiTabelul 6
Page 232 and 233:
ANEXĂ231PensionariiTabelul 6.24. S
Page 234 and 235:
ANEXĂ233Grupe devârstă, aniTotal
Page 236 and 237:
ANEXĂ235Tabelul 8.8. Percepţia su
show all

imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?