imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

62Capitolul 3. BUNURI ŞI IMOBILEcând în gospodăriile formate din cuplu familial de vârstnici 20,4% – vite cornute mari,24,5% – porcine şi 71,2% – păsări.• Pe lângă deosebirile naturale între sat şi oraş privind posibilităţile de a întreţine animaleşi păsări, au fost analizate particularităţile specifice pe zone statistice. Astfel, laNord vârstnicii preferă să întreţină păsări (69,4%), porcine (22,1%) şi vite cornute mari(21,1%); în Centru, de asemenea, pe primul loc sunt păsările (81,0%), porcinele (27,7%)şi vitele cornute mari (16,6%); iar la Sud – păsările (80,8%), ovinele (22,8%) şi căprinele(19,6%). În municipiul Chişinău ponderea gospodăriilor care întreţin animale sau păsărieste neînsemnată, mai puţin de 1% din gospodării, cu excepţia păsărilor, pe care lecresc 8,6% din gospodăriile cu vârstnici.Loturile de pământ• Reforma funciară efectuată în perioada anilor 1998-2002 a împroprietărit cetăţenii cuterenuri de pământ: loturile de lângă casa şi cotele la vilă, precum şi cotele de pământechivalent. În 2010 gospodăriile cu vârstnici deţineau în proprietate terenuri de pământîn proporţie de 78,0%, mai mult faţă de gospodăriile fără vârstnici (62,3%). Diferenţelese explică prin vârsta persoanelor care au beneficiat de reforma funciară, care,pe măsura îmbătrânirii, au intrat în contingentul de bază al prezentei cercetări.• Din gospodăriile cu vârstnici care dispun de pământ, 76,4% au loturi pe lângă casă,1,6% – cote la vilă, 48,2% – cote de teren echivalent.• Dificultăţile în prelucrarea terenurilor de pământ în scopul obţinerii veniturilor suplimentareconstituie principala problemă a gospodăriilor cu vârstnici. Din totalul proprietarilorterenurilor de pământ în vârstă de 50 ani şi peste, doar 60% prelucrează maipuţin de o jumătate din pământurile deţinute, 12% prelucrează de la 50% până la 75%şi doar în 32% din gospodării se prelucrează mai mult de 75% din terenuri.• Cea mai mare pondere a gospodăriilor cu vârstnici care dispun de terenuri de pământrevine grupelor de vârstă mai mari. În grupa de vârstă 70-74 ani şi 75 ani şi peste80,3% şi, respectiv, 83,7% din gospodării dispun de terenuri de pământ. De asemenea,grupelor respective de vârstă le revine cel mai mare procent de gospodării caredispun de terenuri aferente gospodăriei – 79,4% şi, respectiv, 82,7%, precum de cotăde teren echivalent – 51,1% şi, respectiv, 50,8%. Din cauza vârstei înaintate, precum şiîn lipsa mijloacelor financiare , vârstnicii nu au posibilităţi de a prelucra de sine stătătorterenurile agricole. Doar 10,6% şi, respectiv, 6,0% din ei prelucrează tot terenul depământ, iar 65% şi, respectiv, 69% – dau pământul în arendă. Pe de altă parte, în grupurilede vârstă de 70-74 ani şi 75 ani şi peste, 5,7% şi, respectiv, 8,7% din proprietarinu prelucrează deloc pământul. Analiza comparativă a datelor pe grupe de quintilearată relaţia dintre sărăcie şi prelucrarea pământului: cu cât gospodăriile sunt mai sărace,cu atât mai puţin prelucrează terenurile de pământ. De exemplu, în gospodăriiledin prima quintilă doar în 15,0% din cazuri se prelucrează tot pământul, iar în a cincea– mai mult de 20%.• Pe zone statistice gospodăriile cu vârstnici care deţin cote de teren echivalent constituie,în ordinea diminuării: la Sud – 62,3%, în Centru – 59,2%, la Nord – 56,2%, în municipiulChişinău – 1,4%. Deşi pe regiuni ponderea gospodăriilor care au cote de terenechivalent nu diferă prea mult, este foarte semnificativă diferenţa privind cota-parte apământului prelucrată de proprietari. Astfel, în Centru 29,8% din gospodăriile cu vârstniciprelucrează pe deplin cota de teren echivalent, la Sud – 12,8%, iar la Nord – 10,8%.