imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

Capitolul 8. ASISTENŢA SOCIALĂ157menţin interesul vârstnicilor pentruserviciile rezidenţiale. În anul 2010,în cele 6 instituţii rezidenţiale dinsubordinea MMPSF, au fost plasate2091 de persoane, dintre care vârstniciişi persoanele cu dizabilităţifizice au reprezentat circa 20%, iar80% – persoane cu afecţiuni psihoneurologice.În afară de factorii obiectivi careargumentează necesitatea în serviciilede îngrijire rezidenţială, existăşi factori de natură subiectivă, cumar fi: instituţiile rezidenţiale au maimulte posibilităţi de deservire avârstnicilor, existenţa stereotipurilorpreconcepute ale vârstnicilor că… am patru feciori. Unul este la lucru în Moscova,trei – în Italia. Nu cred să mai vină, dar cesă facă aici: de lucru nu-i, în sat glod şi întuneric,n-ai unde te duce. Eu aş vrea măcar unul să se întoarcă,dar nu cred să fie. Ei demult sunt acolo, devreo 5 ani, s-au deprins cu locul. Eu nici pe cei 2nepoţi nu i-am văzut. Cum pot, mai trebăluiesc –la purcel, la găini – toată ziua în picioare. La dealnu pot să mai lucrez, tot pe-acasă. Am mult delucru de când baba a murit de rac (cancer). SlavăDomnului, am fost la Centru (centru de reabilitaresocială), dar ce voi face în viitor – nu ştiu. M-aşduce la casa de bătrâni (azil), dar rândul e mare înraion, cum voi trece iarna – nu ştiu...(FG_Teleneşti; Vasile P., 73 ani, mediul rural).statul este obligat să preia, în locul rudelor, grija de vârstnici (vezi capitolul Persoanele învârstă şi familia).În afara serviciilor de tip rezidenţial, serviciile de specializare înaltă le oferă vârstnicilorşi posibilitatea de reabilitare şi tratament balneo-sanatorial în cele două Centre republicanede recuperare pentru invalizi şi pensionari din subordinea MMPSF.La cererea solicitantului, dreptul la serviciul dat se determină de către subdiviziunileteritoriale de asistenţă socială şi protecţie a familiei, în urma evaluării necesităţilor lui, confirmateprin ancheta socială şi alte acte constatatoare 41 . Perioada de reabilitare medicalăeste de 21 zile calendaristice, în anul 2010 de aceste servicii au beneficiat 8791 de persoanevârstnice şi cu dizabilităţi.Calitatea serviciilor sociale diferă de la o instituţie ce prestează servicii la alta, deoarecedeocamdată nu sunt aprobate standardele minime de calitate pentru serviciile prestatepersoanelor vârstnice şi cu dizabilităţi. Astfel de standarde sunt în cazul serviciilor deîngrijire a copiilor în situaţii de risc.Prin urmare, unii prestatori de servicii au preluat sau au adaptat normele privind standardeleminime de calitate stabilite pentru instituţiile rezidenţiale. Însă aceste norme nusunt întru totul aplicabile serviciilor sociale prestate în comunitate (sat/comună). Alţi prestatoriau preluat standardele de calitate recomandate de donatori.Standardizarea calităţii serviciilor oferite vârstnicilor, inclusiv dezvoltarea mecanismelorde monitorizare a calităţii lor, este unul dintre obiectivele prioritare în activitatea MMPSF.Pe parcursul ultimilor ani au fost dezvoltate 6 seturi de standarde minime de calitate,ghiduri de implementare ale acestora, precum şi indicatorii de monitorizare, însă aceastăactivitate nu este încheiată.Percepţiile vârstnicilor privind calitatea serviciilor sociale prestate constituie un factorce predetermină cererea la serviciile respective.Datele obţinute î n urma cercetării privind excluderea socială a populaţiei arată că, înlipsa unor criterii de comparabilitate (cu excepţia sistemului rezidenţial de stat), vârstniciide cele mai multe ori apreciază calitatea serviciilor sociale oferite în comunitate ca mediesau se abţin de a răspunde la aceste întrebări.41Ordinul nr.32 din 09.06.2003 al Ministrului muncii şi protecţiei sociale privind aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţaşi distribuirea biletelor de reabilitare medicală persoanelor în vârstă şi cu dizabilităţi.