imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

92Capitolul 5. LOCUINŢE ŞI UTILITĂŢICapitolul5LOCUINŢE ŞI UTILITĂŢIIndiferent de împrejurările în care sunt oameni mai în vârstă, eu au dreptul şi trebuiesă locuiască în condiţiile care le permit să-şi dezvolte capacităţile. În acest context, oimportanţă deosebită o au locuinţele, mediul înconjurător şi condiţiile de trai. Disponibilitateaşi securitatea locuinţelor, povara financiară pentru a menţine spaţiul locativ înbună regulă, sentimentul de securitate emoţională şi psihologică, pe care casa îl conferăvârstnicilor, sunt factori importanţi care influenţează sănătatea lor şi contribuie la îmbătrânireaactivă şi un trai autonom în familie, casă, localitate, comunitate etc.În prezentul capitol sunt examinare aspectele privind asigurarea vârstnicilor cu spaţiulocativ, nivelul de dotare a locuinţelor cu instalaţii care facilitează menajul şi identificănevoile persoanelor în vârstă, în baza datelor din CBGC şi cercetarea “Excluderea socială apopulaţiei” ale BNS.LocuinţeO particularitate a îmbătrânirii în Republica Moldova constă în faptul că aceasta are locpe fundalul unui proces intens al emigrării populaţiei, preponderent din mediul rural, încondiţia în care acolo locuiește majoritatea populaţiei ţării (58,4%) 17 . De asemenea, în sateeste mai mare şi ponderea gospodăriilor cu vârstnici (57,8%). Astfel, emigrarea tinerilorare consecinţe duale: pe de o parte contribuie ”în mod artificial” la îmbătrânirea populaţiei,pe de altă parte – privează vârstnicii, în caz de necesitate, de ajutorul membrilor defamilie în menajul casnic şi întreţinerea locuinţelor.Factorul de ”ruralizare” în această situaţie are un rol extrem de important, deoareceinfrastructura comunală locală, dotarea locuinţelor, accesul la serviciile sociale şi culturamenajului tradiţional diferă semnificativ pe medii de reşedinţă.De regulă, vârstnicii din Republica Moldova, în special din mediul rural, dispun de locuinţeparticulare – case mari construite în perioada sovietică. Dar existenţa spaţiului locativnu reflectă neapărat şi un nivel înalt de bunăstare. Cheltuielile pentru întreţinerea caselorconsumă cea mai mare parte din mijloacele financiare ale vârstnicilor, iar pensiile mici şipreţurile mari la materialele de construcţie necesare şi cheltuite pentru întreţinerea caselorsporesc riscul sărăciei. Insuficienţa mijloacelor, la rândul ei, nu le permite vârstnicilor săprocure mărfuri şi obiecte care le-ar face viaţa mai uşoară şi independentă.La nivel de ţară, nivelul de asigurare a vârstnicilor cu spaţiu locativ este foarte înalt –circa 99% din gospodăriile cu vârstnici dispun de locuinţe particulare. În trecut o partedintre acestea au avut o altă formă de proprietate (de stat sau departamentală), care adevenit privată în procesul de privatizare din anii 1996-1999. Se înregistrează totuşi, unnumăr redus de cazuri, când bătrânii închiriază spaţiu locativ de la particulari.După tipul locuinţelor aflate în proprietate, circa ¼ dintre gospodăriile cu vârstnici dispunde apartamente separate, acestea în majoritate fiind cele din mediul urban, iar circa¾ dispun de casă sau o parte a casei particulare, în special în mediul rural. Doar un nu-17În mediul urban, de regulă, infrastructura comunală, dotarea locuinţelor şi accesul la serviciile sociale sunt mai dezvoltatedecât în mediul rural.