imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

90Capitolul 4. VENITURI ŞI CHELTUIELI• Ponderea cea mai mare a cheltuielilor în gospodăriile cu vârstnici revine produseloralimentare, pe grupe de quintile, însă, gospodăriile sărace (quintilile I şi II) alocă maimulţi bani pentru procurarea alimentelor (cu 23,5%), comparativ cu gospodăriile înstărite(quintila V). Cheltuielile mari la produsele alimentare predetermină persoaneleîn vârstă să facă economii, renunţând la procurarea mărfurilor noi, în special pentrufacilitarea menajului şi socializare, ceea ce conduce la sărăcia şi excluziunea ulterioarăa lor, la creşterea necesităţilor în îngrijire din partea altor persoane.Nivelul de trai şi sărăcia• Persoanele de vârstă pensionară sunt expuşi riscului sărăciei, în special în grupele devârste înaintate. În anul 2010 din populaţia ţării în vârstă de 75 ani şi peste pondereapersoanelor sărace a constituit 37,7%. Pe zone statistice incidenţa sărăciei acestor persoaneconstituie 42,7% la Nord, 40,4% în Centru, 39,0% la Sud, cel mai mic nivel fiindînregistrat în municipiul Chişinău – 9,1%.• Autoaprecierea şi percepţia personală a stării de sărăcie sunt factori deosebit de importanţi,deoarece aceştia pot conduce la o stare de incertitudine, depresie, izolare şi, înspecial la autoizolarea vârstnicilor. Unui risc sporit sunt expuşi vârstnicii, care pe măsuraîmbătrânirii sunt predispuşi spre autoizolare, iar pentru socializarea ulterioară a lorsunt necesare măsuri şi resurse suplimentare.• Analiza comparativă reflectă un nivel avansat al pesimismului social. Astfel, mai multde o pătrime din gospodăriile cu vârstnici consideră că nivelul lor de trai este “rău”sau “foarte rău”, iar în 33,8% de cazuri au declarat că ”trăiesc mai rău în comparaţie cuanul precedent”. În grupa de vârstă de 70 ani dispoziţia pesimistă este şi mai evidentă:aproape 30% consideră că trăiesc “rău” sau “foarte rău”, iar mai mult de o treime considerăcă ”trăiesc mai rău în comparaţie cu anul precedent”. În pofida faptului că dispunde venituri mai mari şi un nivel mai înalt de viaţă, sărăcia se percepe mai acut în oraşe:pe parcursul anilor 2006-2010 peste o treime din respondenţi au menţionat că trăiesc“rău” sau “foarte rău” şi aproape fiecare al cincilea consideră că pe an ce trece îi estemai greu. În mediul rural vârstnicii estimează nivelul vieţii mai optimist, aceasta, însă,reflectă mai mult modestia şi răbdarea nemărginită a vârstnicilor de la sate, care au supravieţuitgreutăţilor războiului, deportărilor şi foametei, care îşi limitează necesităţileproprii mai mult decât cei de la oraşe.• Pesimismul respondenţilor este cauzat de posibilităţile limitate în achitarea cheltuielilorpentru întreţinerea locuinţei – unul din cele mai importante articole de cheltuieli.Pensiile mici, lipsa veniturilor adiţionale necesare pentru achitarea serviciilor din ce înce mai scumpe creează dificultăţi la întreţinerea locuinţei. Se atestă o creştere anualăa gospodăriilor care menţionează că în ultimile 12 luni au avut dificultăţi la achitareaserviciilor comunale şi procurarea produselor alimentare. Mai mult de 86% din gospodăriilecu vârstnici şi 69% fără vârstnici consideră dificilă achitarea serviciilor pentruîncălzire, iar 46% au menţionat că nu sunt în stare să-şi asigure alimentarea necesară şisă procure produsele alimentare suficiente pentru trai.• Riscul excluziunii sociale este mai avansat pentru persoanele vârstnice care nu au posibilităţide a procura utilităţi suplimentare, mărfuri, diferite bunuri care contribuie la socializaresau pentru odihnă şi agrement. Peste 90% din persoane de vârstă pensionarădin sate şi din oraşe au indicat că nu-şi pot permite să plece în vacanţă; aproape 94%din gospodăriile cu vârstnici – să schimbe mobila; peste 85% din asemenea gospodăriiîn oraşe şi peste 80% la sate nu dispun de mijloace financiare pentru a procura îmbră-