imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

22Capitolul 1. CARACTERISTICILE SOCIODEMOGRAFICE ALE POPULAŢIEI ÎN VÂRSTĂ DE 50 ANI ŞI PESTE100%100%80%39,6 39,8 39,580%39,629,541,5 45,451,060%40%28,1 26,9 28,960%40%28,132,226,928,5 21,320%32,3 33,3 31,620%32,338,331,626,1 27,70%T OTA L Urban RuralGospodării cu vârstnici, solitariAlte gospodării cu vârstniciGospodării cu vârstnici, cuplu familial0%T OTA L Nord Centru Sud mun. ChişinăuGospodării cu vârstnici, solitariAlte gospodării cu vârstniciFigura 1.9. Repartizarea gospodăriilor casnice cu vârstnici după tipul gospodăriilor,pe medii de reşedinţă şi zone statistice, 2010, %Gospodării cu vârstnici, cuplu familialEste important de a evidenţia gospodăriile formate dintr-o singură persoană, în carevârstnicul este mai vulnerabil şi supus mai multor riscuri de excluziune socială. Din toategospodăriile cu vârstnici, aproape o treime (32,3%) sunt gospodării formate dintr-o singurăpersoană, 28,1% - gospodăriile din cuplu familial în vârstă, 39,6% – alte gospodării.Pe zone, cea mai mare pondere a gospodăriilor cu o persoană vârstnică se înregistreazăla Nord (38,3%) şi Centru (31,6%), pe când în municipiul Chişinău şi la Sud procentul loreste mai redus: 27,7% şi, respectiv, 26,1% (vezi figura 1.9).Nivelul de instruire constituie un factor cu impact deosebit asupra gradului de adaptarea populaţiei îmbătrânite la posibilităţile şi necesităţile în curs de schimbare, precumşi un instrument ce facilitează o mai bună integrare socială şi economică a vârstnicilor.Cunoaşterea informaţiei privind nivelul de instruire al vârstnicilor permite, de asemenea,determinarea cererii reale a educaţiei (pentru piaţa muncii, în scop de angajare în diferitelocalităţi, probleme de recalificare etc.) în soluţionarea problemelor ce ţin de îmbătrânireapopulaţiei.De remarcat că nivelul de instruire al contingentului cercetat s-a format în perioadasovietică, când accesul şi gradul de diferenţiere socială în accesul la diferite instituţii deînvăţământ erau mai puţin pronunţate, fapt ce a contribuit la un nivel educaţional înalt alsocietăţii în ansamblu.Potrivit datelor statistice pentru anul 2010, din persoanele cercetate 13,4% sunt custudii superioare, 35,0% – cu studii medii de specialitate, 38,0% – studii medii generale/gimnaziale, 13,6% – cu studii primare. Prin urmare, ponderea cea mai mare revine vârstnicilorcu studii primare şi medii generale/gimnaziale – 51,6%.Proporţia vârstnicilor cu studii superioare este în relaţie directă cu nivelul de urbanizare.În oraşe ponderea lor este mai mare (24,5%), faţă de sate (6,1%). Pe regiuni acestindicator este la fel de diferit: la Nord vârstnicii cu studii superioare din oraşe constituie19,2%, faţă de 6,4% în sate, în Centru – 14,5% şi, respectiv, 6,9%, la Sud – 15,8% şi, respectiv,4,5%. Cea mai mare diferenţă este înregistrată în municipiul Chişinău, unde 35,5% dintotalul vârstnicilor din mediul urban au studii superioare, iar în mediul rural – 4,1% (vezitabelul 1.10).Deşi pe parcursul anilor 2006-2010 în contingentul studiat se observă reducerea ponderiipersoanelor cu studii superioare şi creşterea celor cu studii secundare speciale profesionale,proporţia vârstnicilor cu un nivel înalt de educaţie rămâne suficient de mare.Persoanele respective dispun nu doar de cunoştinţe speciale acumulate pe parcursul stu-