imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

Capitolul 6. PERSOANELE ÎN VÂRSTĂ ŞI PIAŢA MUNCII. PENSIONARII131lor pentru care a fost determinat un grad de invaliditate, precum şi supramortalitateamasculină în vârstă aptă de muncă, pune în prim-plan problema stării de sănătate apopulaţiei, aspectele ce ţin de cultura sănătăţii persoanelor, responsabilizarea patronilorîn crearea unor condiţii sănătoase la locul de muncă, excluderea factorilor nocividin procesele de producţie cu impact asupra stării de sănătate a lucrătorilor etc.Populaţia economic inactivă• Nivelul înalt al dependenţei cu pensionari (coraportul populaţiei ocupate faţă de pensionariconstituie 1:1,8, iar coraportul salariaţilor faţă de pensionari1:1,3) şi tendinţelede îmbătrânire demografică prezintă o provocare majoră pentru stabilitatea pieţeimuncii şi al sistemului actual de pensionare.• Creşterea persistentă a ponderii populaţiei economic inactive în vârstă de 50-64 ani,care reprezintă un grup potenţial de muncă, în totalul populaţiei de vârsta respectivă,va condiţiona în viitor probleme de confirmare a stagiului de cotizare necesar la stabilireapensiei pentru limită de vârstă.• Se observă deplasarea activităţii vârstnicilor din sectorul economiei formale spre cea informală,precum şi de la activitatea din sectorul industrial şi agricol în sfera serviciilor (comerţulşi alimentaţia publică). Deoarece activităţile din domeniile respective nu necesită pregătiresuplimentară, ele atrag tot mai multe persoane de calificare joasă sau nu utilizeazăpe deplin potenţialul de instruire al vârstnicilor, fapt ce scade interesul acestor persoane şiconduce la pierderea aptitudinilor profesionale ale lor. Toţi aceşti factori au impact negativasupra eficienţei muncii şi asupra nivelului veniturilor obţinute de persoanele în vârstă.• Procesele migraţiei iregulare tot mai mult atrag grupe mobile ale populaţiei, inclusivpopulaţia în vârstă de 50-64 ani, şi au impact negativ asupra volumul acumulărilorsociale prezente şi cele viitoare, reduc posibilitatea fondurilor publice de a mări plăţilesociale, influenţează negativ asupra formării stagiului de cotizare necesar la stabilireapensiei pentru limită de vârstă atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.• Modificarea condiţiilor de stabilire a pensiilor în anul 1998 într-o anumită măsură amotivat persoanele de vârstă pre-pensionară să rămână active pe piaţa muncii pentrua-şi asigura condiţiile necesare de stabilire a pensiei. Însă reformele ulterioare nu auinversat tendinţa de creştere a ponderii populaţiei economic inactive în vârsta potenţialăde muncă de 50-64 ani, precum şi ajustarea comportamentului acestei categorii depopulaţie la solicitările de pe piaţa muncii. Prin urmare, trebuie dezvoltate oportunităţide angajare a persoanelor de vârstă pre-pensionară pentru acumularea de către ei astagiului de cotizare, necesar la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.• De asemenea, este recomandabilă dezvoltarea premiselor pentru o mai mare ocuparea persoanelor de vârstă pensionară. După atingerea vârstei de pensionare şi stabilireapensiei se reduce continuu ponderea persoanelor ocupate. Această situaţie se explicăatât prin discriminarea existentă de facto a vârstnicilor pe piaţa muncii (când patroniipreferă angajarea persoanelor mai tinere şi mai mobile 31 ), dar şi prin lipsa informaţieinecesare vârstnicilor referitor la necesităţile şi posibilităţile de pe piaţa muncii, despreserviciile şi ofertele agenţiilor de stat şi celor private privind plasarea în câmpul muncii.Este necesară iniţierea proiectelor speciale de motivare a patronilor în crearea locurilorde muncă pentru vârstnici (introducerea unui program flexibil de muncă sau creareacondiţiilor de muncă ce ţin cont de posibilităţile fizice şi biologice ale lor etc.)31Vezi populaţia economic activă.