imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

Capitolul 4. VENITURI ŞI CHELTUIELI65Pe zone statistice cele mai mari venituri le au gospodăriile cu vârstnici din mun. Chişinău.Astfel, în anul 2010 venitul mediu lunar pentru o persoană a constituit în mun. Chişinău1601,34 lei, fiind mai mare decât în zona de Nord cu 26,8% (1172,68 lei), de Centru– cu 29,7% (1126,48 lei) şi de Sud – cu 30,3% (1116,37 lei). Datorită statutului său de capitală,Chişinăul, spre deosebire de alte regiuni ale ţării, concentrează o parte semnificativă ainfrastructurii economice şi sociale, oferind populaţiei, inclusiv persoanelor vârstnice, maimulte oportunităţi de a obţine venituri (vezi tabelul 4.3).Structura veniturilor. Veniturile disponibile ale gospodăriei reprezintă totalitatea veniturilorbăneşti şi în natură obţinute din activitatea salarială, agricolă, individuală, prestaţiide asigurări sociale, precum şi din alte surse de venituri. În gospodăriile cu vârstnici celemai importante venituri sunt cele provenite din: a) activităţi salariale; b) prestaţiile de asigurărisociale; c) remitenţele şi d) veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă.• Veniturile obţinute din activităţi salariale continuă să reprezinte cea mai importantăsursă de venituri în structura veniturilor gospodăriilor cu vârstnici. În anul 2010 eleau constituit 37,7% din totalul veniturilor disponibile (cu 2,6% mai puţin faţă de anul2009), ce poate fi argumentat prin efectele crizei economice asupra pieţei muncii.• Prestaţiile de asigurări sociale reprezintă cea de-a doua sursă importantă de venituripentru gospodăriile cu vârstnici. În anul 2010, aceste venituri au constituit 30,6% dinveniturile totale disponibile ale gospodăriilor cu vârstnici (26,8% – pensii şi 1,4% - prestaţiilorde asistenţă socială), fiind cu 26% mai mari decât în gospodăriile fără vârstnici.Se atestă o creştere anuală a ponderii prestaţiilor sociale în structura veniturilor gospodăriilorcu vârstnici, ceea ce denotă capacităţile reduse ale persoanelor vârstnice de aobţine resurse adiţionale pentru trai. În anul 2010, comparativ cu anul 2006, prestaţiilesociale au crescut cu 1,8%, faţă de 7,7% în gospodăriile fără vârstnici.• Transferurile din afara ţării (remitenţele) constituie cea de-a treia sursă semnificativă devenituri al gospodăriilor cu vârstnici. În anul 2010 remitenţele au reprezentat 12,1%din veniturile disponibile ale vârstnicilor, totodată fiind mai mici cu 10,2% faţă degospodăriile fără vârstnici. Efectele crizei economice mondiale au influenţat volumultransferurilor migranţilor moldoveni, inclusiv către persoanele vârstnice. După o creştereanuală constantă, în 2009 volumul transferurilor către gospodăriile cu vârstnicis-a redus. Deşi din anul 2010 se înregistrează o creştere a remitenţelor, nivelul lor esteoricum cu 1-2% mai mic decât până la criză (13,2% în 2007 şi 14,1% în 2008).• Veniturile din activitatea individuală agricolă, în calitate de a patra sursă de venituri, în anul2010 au constituit 11,5% din veniturile disponibile ale gospodăriilor cu vârstnici. Anualponderea acestor venituri este în scădere, atât în gospodăriile cu vârstnici, cât şi în cele fărăvârstnici. În comparaţie cu anul 2006, veniturile gospodăriilor cu vârstnici din activitatea individualăagricolă s-au micşorat cu 10,1%, iar ale gospodăriilor fără vârstnici – cu 7,7%. Reducereaposibilităţilor fizice nu permite vârstnicilor să prelucreze de sine stătător terenuriledeţinute (vezi capitolul Bunuri), ei nefiind în stare nici să achite costurile mari ale serviciilornecesare pentru prelucrarea pământului. Astfel, din cauza cheltuielilor sporite în raport cuprofitul obţinut ulterior din agricultură, vârstnicii refuză prelucrarea terenurilor de pământşi pierd o potenţială sursă de venit. Alte efecte negative sunt generate de migraţia în masă apersoanelor tinere din mediul rural, care lasă loturile neprelucrate sau pe seama vârstnicilorşi/sau a copiilor, ei nefiind în stare să facă faţă acestor activităţi 12 (vezi figura 4.3).12PNUD (2011), Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011, Republica Moldova: De la excluderea socială la o dezvoltareumană incluzivă: ”Conform datelor anchetei persoanelor în vărsta aptă de muncă, în anul 2009 peste 23% din populaţia activăa ţării lucra peste hotare. Majoritatea persoanelor în vărsta aptă de muncă care emigrează peste hotare vine din mediul rural,ceea ce reprezintă circa 30% în totalul populaţiei active.”