imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

Capitolul 9. PROBLEMA ÎMBĂTRÂNIRII ÎN MASS-MEDIA167birilor ce ţin de particularităţile de vârstă, în special în rândul persoanelor de la 50 ani la85 ani. Mass-media descrie “bătrânii”, ”moşii” şi ”veteranii” în context negativ: sărăcie, violenţă,aspecte criminale (omorul vârstnicilor săvârşit de minori, de membrii familiei ş.a.).Denumirea sarcastică sau umilitoare a unor articole: „Вот тебе, бабушка, и компенсация”,„Bătrâneţe – piatră grea”, ”Şase ani de puşcărie pentru omorul mamei”, „Moşnegăritul sauBlasfemie în Piaţa Marii Adunări Naţionale”, “Protest în faţa clădirii Guvernului – pensionariiîncearcă să vândă miniştrilor lucrurile lor” ş.a. sporeşte percepţia negativă a îmbătrânirii decătre întreaga societate, dar şi influenţează comportamentul vârstnicilor, se autoizolează,coniderând că nu sunt necesari societății. Reflectarea unilaterală a necesităţilor persoanelorîn etate, fără a menţiona contribuţia lor la dezvoltarea societăţii, faptul că rezultatulmuncii lor este folosit de generaţiile de astăzi, de asemenea, stimulează un comportamentconflictual din partea tinerilor şi contribuie la tensionarea relaţiilor între generaţii 59 .Astfel, devine împortant de a determina care imagini promovează steoreotipuri negativepentru a ne debarasa de ele, precum şi de prezentările, de terminologia depreciativă, careconduc la discriminarea persoanelor pe criterii de vârstă.Este resimţită lipsa informaţiei utile despre exemplele şi practicile pozitive în lucrulcu vârstnicii, inclusiv a sectorului non-guvernamental. Difuzarea exemplelor pozitive vacontribui atât la creşterea gradului de informare a societăţii, cât şi a posibilităţilor de multiplicarea exemplelor demne de urmat.Reprezentanţii mass-media au remarcat, de asemenea, că persoanele în etate, la rândullor, sunt responsabile de ridicarea nivelului propriu de autoapreciere, de îmbunătăţirea imaginii. Modul în care vârstnicii sunt percepuţi de societate depinde de faptul cum seapreciază şi se percep ei pe sine înșiși. Stereotipurile negative adesea sunt formate chiarde vârstnci, prin starea lor depresivă, prinrefuzul de a participa la viaţa socială.Ziariştii au menţionat că stereotipurilenegative şi prezentarea tendenţioasă a materialeloradesea sunt preluate de la specialiştiicare lucrează cu vârstnicii: medicii,asistentele medicale, poliţiştii, pedagogii,care uneori nici nu percep măsura proprieiatitudini peiorative faţă de bătrâni.O parte din ziarişti au menţionat în cadrulintervievării că în mai multe cazuri serviciilede presă ale ministerelor se axeazăpe prezentarea imaginii pozitive a ministeruluisau conducătorului acestuia, mai puţinse acordă atenţie dezvoltării strategieide comunicare şi soluţionării problemelorde importanţă naţională. Se atestă lipsa decomunicare între serviciile de presă din diferiteministere, în special când se prezintăinformaţia despre diferite aspecte ale uneisingure probleme. O parte considerabilăde evenimente media sau conferinţe de„O bătrână de 75 ani din satul Mereni, raionulAnenii-Noi, şi-a găsit sfârşitul după ce a trezitfuria unei consătene de 18 ani, pe care o ajutasede nenumărate ori. Suspecta a fost reţinutăde către oamenii legii şi riscă să stea 25 de anidupă gratii.”http://unimedia.md/?mod=news&id=40665„Un bătrân din Soroca a fost bătut până lamoarte în propria casă, agresorul fiind chiarnepotul său, informează serviciul de presă alProcuraturii Generale.”http://unimedia.md/?mod=news&id=40644„Criminal la 12 ani: A lovit mortal un bătrân cutoporul în cap.…După ce a ieşit din casa unei vecine, bătrânul,în vârstă de 71 de ani nu a mai ajuns acasă.Se presupune că pe drum, băiatul l-a lovit dinspate, aplicându-i câteva lovituri mortale cutoporul în cap.”http://unimedia.md/?mod=news&id=4307059Potrivit datelor BNS, circa 56% din vârstnicii de 65 ani şi peste apreciază relaţiile cu tinerii ca relativ tensionate, foarte tensionate– 17%. La vârsta de 75 ani şi peste 54% din vârstnici le consideră tensionate într-o anumită măsură, iar foarte tensionate,respectiv, 25%/54% din persoane. ”Excluderea socială a populaţiei”, Chişinău, 2010.