imbatrinirea populatiei in republica moldova.pdf - UNFPA Moldova

156Capitolul 8. ASISTENŢA SOCIALĂ”... Aici (la azil) e mai bine ca acasă. E cald,mâncarea se dă la timp, când ai nevoie, primeştiasistenţă medicală şi masaj. Din pensie plătescdoar 75%, iar restul îmi rămâne mie. Aceasta îmiconvine pentru că acasă cu toată pensia nu mădescurcam deloc, mai ales cu aşa preţuri...Cred că statul ar trebui să aibă mai multă grijăde bătrâni, că noi am muncit o viaţa la stat.De la copii n-ai ce să ceri, bine fac că pleacă.Ce le-a dat până acum statul...”FG_ Cimişlia, Efim R., 80 ani, pensionar, azil”...Ca să ajung la acest azil am stat mult la rând,pentru că nu erau locuri. Dar ce sa fac, copiii trăiescla oraş, acasă vin rar, aşa că n-are cine îngrijide mine. Cred că statul ar trebui să aibă grijă demine, că doar am muncit o viaţă, şi medalii am...”FG _pa_Comrat, Nicolae M., 72 ani,pensionar, beneficiar azilCu excepţia azilurilor comunitare pentru care există normative şi linii de buget aprobatepentru întreţinerea lor, asigurarea durabilităţii altor servicii sociale specializate în APLeste problematică.Cele mai importante impedimente sunt:• lipsa fondurilor necesare în bugetele locale pentru prestarea serviciilor sociale;• lipsa mecanismelor ce ar permite organizarea la nivel local a colectării şi utilizării mijloacelornecesare serviciilor sociale pentru vârstnici, din cauza întârzierii proceselor dedescentralizare a politicii fiscale;• accesul limitat al ONG-urilor prestatoare de servicii la fondurile publice şi capacitatearedusă a acestora de atragere a mijloacelor locale, dependenţa lor de resursele donatoareexterne (fonduri), fapt ce condiţionează volumul, durata şi calitatea serviciilorprestate vârstnicilor.Cercetările relevă că doar una din patru APL de nivelul 2 (din cele 35 raioane), dispunede fonduri bugetare proprii pentru dezvoltarea serviciilor sociale 38 . Iar mijloacelesectorului non-guvernamental sunt sporadice. Donaţiile către ONG-uri sunt de zeci de orimai mici, decât donaţiile pentru biserică şi cerşetori. Doar 4% din populaţia RepubliciiMoldova donează bani ONG-urilor, fapt ce vorbeşte despre un grad extrem de redus decredibilitate a populaţiei privind capacitatea sectorului non-guvernamental de a gestionacorect mijloacele colectate 39 .Cercetarea calitativă, de asemenea,a relevat nivelul redus deimplicare a bisericii în soluţionareaproblemelor vârstnicilor. Nici unadin persoanele intervievate, inclusivpensionarii din toate focus grupurile,nu a menţionat de sine stătătorprimirea ajutorului sau a serviciilordin partea bisericii locale 40 .Serviciile cu specializare înaltă.Efectele procesului de dezinstituţionalizare,demarat în anul 2003, şirevizuirea criteriilor de acces în sistemulde îngrijire rezidenţială de statnu a redus semnificativ rata persoanelorinstituţionalizate. În anul 2010rata instituţionalizării s-a diminuatdoar cu 0,8% faţă de anul 2009, iarfaţă de anul 2003 – cu doar 0,7%. Ritmullent al descreşterii poate fi explicatprintr-un şir de factori de naturăobiectivă: (1) starea de sănătate precară a vârstnicilor, adesea asociată cu maladii cronice;(2) un grad redus de autonomie fizică personală pe fundalul dereglării relaţiilor de familie;(3) lipsa alternativelor de prestare a serviciilor specializate în comunitate etc. Aceşti factori38Studiu asupra ONG-urilor active în domeniul social în Republica Moldova realizat de proiectul TACIS „Consolidarea societăţiicivile”, 2006.39Studiu efectuat de către Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC, la comanda EveryChild Moldova. Studiul a fost efectuatîn perioada 22 octombrie-4 decembrie 2010 în 60 de localităţi, fiind intervievate 800 de persoane; marja de eroare – 3%.40 Ancheta nu conţine întrebări cu privire la implicarea cultelor în organizarea activităţilor ce ţin de susţinerea vârstnicilor.