Free_Law_Journal-Vol.. - Free World Publishing Inc.

FREE LAW JOURNAL - VOLUME 1, NUMBER 1 (18 JULY 2005)
însă a nediscriminării şi neintroducerii arbitrariului în relaţiile comerciale internaţionale. Domeniile în
care s-a manifestat această excepţie au fost:
-măsuri necesare pentru protejarea moralităţii publice 27 ;
-măsuri necesare protejării sănătăţii şi vieţii persoanelor şi animalelor şi conservării mediului vegetal 28 ;
-măsuri referitoare la exportul şi importul de aur şi argint, până în 1971 aurul fiind mijloc de plată;
-o semiexcepţie referitoare la aplicarea legilor care nu sunt incompatibile cu GATT;
-măsuri referitoare la articolele fabricate în închisori;
-măsuri referitoare la protejarea obiectelor având o valoare artistică, istorică sau arheologică;
-măsuri referitoare la protejarea rezervelor naturale epuizabile,etc.;
3.2.3. Excepţia generală „Escape Clause” 29 permitea unui stat să se opună importurilor care riscă să
genereze dezorganizarea pieţei interne.
3.2.4. Derogarea de ordin general 30 care permitea ca în circumstanţe excepţionale, altele decât cele
prezente în acord, statele membre să dispună, cu o majoritate dublă, ridicarea obligaţiilor unui alt stat
membru GATT.
3.2.5. Regimurile particulare au fost create pentru a facilita dezvoltarea GATT şi acestea au privit
anumite tipuri de produse şi categorii de parteneri.
3.2.5.1. Regimurile particulare privind produsele se refereau la produsele de bază şi cu precădere la cele
agricole. În acest sens au fost permise subvenţii, mecanisme de susţinere a preţurilor, restricţii la import
etc. Produsele agricole au fost considerate ca prezentând şi valenţe culturale, strâns legate de mediul
naţional de provenienţă.
3.2.5.2. Regimurile particulare privind partenerii s-au referit la statele în curs de dezvoltare şi la fostele
state comuniste.
Comerţul internaţional trebuia să genereze bunăstare pentru toate statele, inclusiv pentru cele în curs de
dezvoltare, cu o situaţie economică extrem de dificilă. Angrenarea acestora în schimburile internaţionale
se impunea în ultimă instanţă şi din dorinţa de a asigura un echilibru general. Dincolo de acest deziderat,
situaţia creata prin implicarea în comerţul internaţional a statelor în curs de dezvoltare, a relevat conflictul
între liberalismul GATT şi tendinţele fireşti de suveranitate, intervenţionism şi protecţionism ale acestor
state. Pentru a soluţiona contradicţia, GATT a introdus excepţia inegalităţii între parteneri 31 pentru a
combate inferioritatea şi dependenţa ţărilor în curs de dezvoltare. S-a procedat în sensul inegalităţilor
compensatorii, ţinându-se cont de inegalitatea reală pentru a evolua spre egalitatea între parteneri, ca
27 Noţiune cu un conţinut cultural diferit de la o civilizaţie la alta şi cu o puternică amprentă a sistemului
de valori regional.
28 In acest sens o serie întreagă de probleme referitoare la protejarea mediului au devenit incidente;
29 GATT , Tratatul de baza, art. 20;
30 GATT , Tratatul de baza, art. 25;
31 Au fost acordate facilitate, reduceri, exceptii de la aplicarea unor principii statelor dezavantajate economic, tocmai pentru a
compensa acest decalaj.
ANAMARIA BUCUREANU - CONSIDERATII ASUPRA ACORDULUI GENERAL PENTRU TARIFE SI COMERT IN EVOLUTIA COMERTULUI
INTERNATIONAL. ACTUALITATEA PRINCIPIILOR SI OBIECTIVELOR STABILITE IN CADRUL SAU
105