Free_Law_Journal-Vol.. - Free World Publishing Inc.

FREE LAW JOURNAL - VOLUME 1, NUMBER 1 (18 JULY 2005)
Clauza a evoluat în ultimele decenii, evoluţie ce poate fi surprinsă din mai multe puncte de vedere. În
primul rând, cadrul bilateral a fost depăşit, avantajele rezultând din clauză fiind acordate multilateral,
adică tuturor statelor membre GATT. În al doilea rând, clauza a cunoscut o semnificativă extindere
privind mai ales drepturile vamale, transferurile de fonduri internaţionale asupra plăţilor, modurile de
percepere, ansamblul reglementărilor şi formalităţilor aferente importurilor şi exporturilor, fiscalitatea,
etc. In al treilea rând, clauza a tins spre o instituţionalizare, părţile contractante şi Secretariatul GATT,
trebuind să supravegheze aplicarea acesteia. Au fost cunoscute şi derogări de la conţinutul clauzei, deşi în
general ea a fost respectată 11 .
2.1.2. Clauza tratamentului naţional constă în acordarea unui tratament egal produselor provenite din
exterior şi celor din interior. Cu alte cuvinte prin această clauză s-a urmărit descurajarea tendinţei de
favorizare a produselor naţionale, raportat la cele străine, asigurându-se astfel egalitatea între parteneri 12 .
2.1.3. Reglementarea anumitor practici la export.
1.Una dintre cele mai frecvente şi contestate practici este dumping-ul. "Acesta presupune introducerea de
produse aparţinând unui stat pe piaţa altui stat, la un preţ mult inferior valorilor normale" 13 . A priori, o
asemenea practică nu este condamnată. Ea devine condamnabilă în următoarele condiţii: cauzarea unui
prejudiciu important sau ameninţarea cu un prejudiciu important, existenţa unei legături de cauzalitate
între prejudiciu şi importul de produse şi proba prejudiciului suferit, probă care revine ţării ce se pretinde
păgubită 14 . În acest sens sunt efectuate anchete. Legile şi drepturile anti-dumping permise trebuie să fie
proporţionale cu marja de dumping constatată, iar scopul lor trebuie să conducă la o restabilire a
echilibrului şi nu să sancţioneze. "În general, avantajele obţinute din practicarea dumpingului sunt
adesea denunţate, însă practica în cauză priveşte cu precădere relaţiile bilaterale dintre statele implicate,
iar nu ansamblul raporturilor GATT". 15
2. Subvenţiile la export, forme de protecţie a veniturilor, suportate de către contribuabili pentru susţinerea
preţurilor, au ca efect direct sau indirect creşterea exporturilor sau reducerea importurilor. Începând cu
1958, GATT a impus interdicţia subvenţionării produselor exportate, cu excepţia produselor de bază 16 .
Părţile lezate pot recurge la drepturi compensatorii care trebuie să aibă ca finalitate neutralizarea
avantajului generat prin subvenţii. Interzicerea subvenţiilor se înscrie în logica GATT a liberalizării
schimburilor şi creşterii lor, precum şi evitării unei concurenţe sălbatice.
11 De exemplu, în 1965 s-a încheiat un acord având ca obiect automobile între SUA şi Canada, fără ca
avantajele rezultate din acest acord să fie extinse la alte state membre.
12 Afacerea taxelor braziliene din 1953 a adus în atenţie lupta pentru impunerea şi ridicarea la valoare de
principiu a acestei clauze. La 30 noiembrie 1955, GATT a formulat o cerere către Brazilia în urma
presiunii Franţei, în care a solicitat schimbarea legislaţiei sale fiscale pentru a respecta principiul egalităţii.
13 Stefan Scurtu, Dreptul comertului international, Ed. Ins, Craiova, 1996, pp 84 ;
14 Observam asadar asemanari evidente cu raspunderea delictuala din dreptul privat intern.
15 Jean Claude Fritz, Relations économiques internationales, Note de cours, Dijon, 2002, pp 41;
16 Produsele agricole, materiile prime.
102
ANAMARIA BUCUREANU - CONSIDERATII ASUPRA ACORDULUI GENERAL PENTRU TARIFE SI COMERT IN EVOLUTIA COMERTULUI
INTERNATIONAL. ACTUALITATEA PRINCIPIILOR SI OBIECTIVELOR STABILITE IN CADRUL SAU