Free_Law_Journal-Vol.. - Free World Publishing Inc.

FREE LAW JOURNAL - VOLUME 1, NUMBER 1 (18 JULY 2005)
Organismul internaţional cu un specific aparte care a fost promotorul acestui deziderat până la apariţia în
1994 a Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi care formează obiectul acestui studiu, a fost Acordul
General pentru Tarife şi Comerţ, bine cunoscut după abrevierea denumirii sale engleze – GATT 3 .
Deşi caracterul demersului este de istorie a comerţului internaţional, dorim să depăşim prin concluziile pe
care le vom formula acest caracter şi să evidenţiem nu doar semnificaţia pe care GATT a avut-o pentru
comerţul global, dar şi cât de actuale au rămas scopurile activităţilor sale.
1. CONTEXTUL ISTORIC ŞI POLITIC AL NEGOCIERII, SEMNĂRII ŞI RATIFICĂRII GATT
GATT a luat naştere într-un mod oarecum paradoxal 4 şi pe parcursul întregii sale funcţionări se va
remarca prin originalitatea şi statutul său specific. Un relativ eşec al diplomaţiei economice a dat
naştere unui tratat şi unei organizaţii internaţionale cu totul particulare ca statut, structură şi
funcţionare. Conceput ca o soluţie provizorie, GATT şi-a dovedit aproape o jumătate de secol
viabilitatea într-unul din cele mai controversate sectoare ale economiei mondiale.
Din dorinţa de a intensifica schimburile comerciale internaţionale, în contextul general al reconstrucţiei
economiei mondiale, în anii imediat următori celui de-al Doilea Război Mondial, ţările dezvoltate au
iniţiat negocieri, cu scopul creării unei Organizaţii Internaţionale de Comerţ şi a unei Carte cu principii şi
norme de bază pentru ordonarea şi eficienţa acestui domeniu.
Negocierile s-au desfăşurat prin eforturile ONU şi ale Consiliului Economic şi Social cu precădere, care a
convocat în 1946 Conferinţa de la Londra, iar în 1947 Conferinţele de la Geneva şi Havana. Cu prilejul
celei din urmă conferinţe, s-a elaborat Carta de la Havana, document care s-a dorit a fi actul fundamental
pentru Organizaţia Internaţională a Comerţului. Din considerente politice, Carta nu a fost ratificată de
numărul necesar de membri, iar organizaţia preconizată nu a putut lua fiinţă.
În schimb, negocieri desfăşurate în paralel cu elaborarea Cartei şi care au privit reduceri de taxe vamale,
s-au concretizat prin semnarea Acordului General pentru Tarife şi Comerţ 5 .
GATT a reprezentat înainte de toate „un acord comercial multilateral 6 ” prin care au fost stabilite principii
şi reguli în scopul ordonării şi sistematizării comerţului internaţional şi prin intermediul căruia au fost
exprimate obiectivele fundamentale ale politicii comerciale internaţionale, valabile şi astăzi. Totodată,
acest acord de voinţă între statele dezvoltate ale lumii, generator de drepturi şi obligaţii concrete pentru
3 O monografie in acest sens - Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT) – Structură, principii şi funcţionare în
„Principii şi forme juridice ale cooperării economice internaţionale, A. Năstase, Bucureşti, 1979;
4 Negocierile in urma carora a fost semnat tratatul vizau constituirea unei organizatii mondiale a comertului. Acesta fusese
scopul initial care datorita unor ratiuni politice nu s–a concretizat. In paralel, s-au desfasurat negocieri care au condus la
elaborarea si semnarea tratatului analizat, tratat care trepat s–a institutionalizat si s–a dovedit un foarte util inlocuitor al unei
veritabile organizatii internationale a comertului.
5 Acest acord a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1948. Tarile fondatoare au fost Australia, Belgia, Birmania, Brazilia, Canada,
Cehoslovacia, Chile, China, Cuba, Franta, India, Liban, Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelanda, Olanda, Pakistan, Regatul Unit
al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Siria, Sri Lanka, SUA, Uniunea Sud Africana si Zimbabwe.
6 Comerţ internaţional şi politici comerciale internaţionale, vol. I, N. Sută, Ed. Independenţa Economică, 1999, pag. 248 şi
următoarele;
ANAMARIA BUCUREANU - CONSIDERATII ASUPRA ACORDULUI GENERAL PENTRU TARIFE SI COMERT IN EVOLUTIA COMERTULUI
INTERNATIONAL. ACTUALITATEA PRINCIPIILOR SI OBIECTIVELOR STABILITE IN CADRUL SAU
100