Lucian Ciuchita - Oglinda literara

More documents

Recommendations

Info

8386 ESEU Dialogul cultural intr-o noua viziune „Autonomia nu inseamna afirmarea zgomotoasa a sinelui. Inseamna aptitudinea interioara a individului de a cauta un sens vietii sale”, spunea Bruno Bettelheim Autonomia si interculturalitatea sunt strans legate. Nu pot sa ma deschid celuilalt, doar in masura in care am sentimentul de a fi un individ unic. Sau, invers, in masura in Lucian Ciuchita care am cu ceilalti relatii pozitive si binevoitoare, pot trai sentimentul propriei mele identitati. Daca venim din culturi diferite, bogatia poate fi imensa. A deveni autonom imi permite sa ma integrez intr-o societate multiculturala. Dimensiunea interculturala in educatie este un drum care favorizeaza acest sentiment de a fi in realitatea cotidiana o individualitate care nu seamana cu nimeni si cu nimic. Aceasta securitate interioara permite recunoasterea celuilalt unic si favorizeaza dorinta de cunoastere, de intelegere si de comunicare. “[…] Avem la fel, doua maini, doua picioare/ Pacat ca suntem oameni cu ratiuni prea diferite/ Iar timpul a obosit sa ne transforme in ceea ce trebuie sa fim:/ Oameni cu capul pe umeri…”(Lucian Ciuchita) Ce putem atunci sa facem? Platon credea ca modalitatea prin care ii putem face pe oameni mai amabili unul cu celalalt este sa punem in evidenta ce au ei in comun: rationalitatea. Demonstrati oamenilor ca au tot interesul sa se inteleaga. Daca dupa razboi trebuie sa se faca pace, demonstrati-le ca violenta va provoca la randul ei violenta. Vom ajunge prin aceasta cale la un respect mutual? Incerc sa incurajez o dinamica, acea putere interioara care permite copilului sa se ridice in picioare. Priviti-l atunci cand sare de pe prima treapta a scarilor; chiar daca a cazut, lasati-l sa sara in continuare, sa sara de pe a doua treapta. Cum sa numim aceasta energie daca nu „motivatie”. “Au asezat cu buldozerul pamant pe mine,/ Ma simt inca viu sub tonele de materie,/ Cred ca pot ridica Pamantul pana la Cer…/ Oare cine ma opreste?”(Lucian Ciuchita) Marcel Lebrun, profesor la Universitatea din Louvain evidentiaza una din cele 5 etape ale invatarii: motivarea. Cum sa motivam daca nu prin relatie? Avem nevoie de ratiune, avem nevoie de sensibilitate, de afectivitate si avem nevoie de valori. Aceste 3 teritorii vaste sunt in noi si sunt resursele noastre. Premisa împlinirii idealului civic democratic este sustinuta prin dialogul intercultural. Cooperare, participare si respect sunt termenii care descriu cel mai bine acest ideal. Realizarea lui presupune un mediu al comunicãrii libere dintre oameni, al dialogului institutionalizat, al schimburilor culturale permanente, al unor multiple medieri. In cadrul larg al schimburilor culturale interstatale, care trebuie sa reprezinte o actiune concertata, facilitata de institutiile comunitare europene, rolul comunitatilor locale si regionale este deosebit de important. Exponente ale unor culturi nationale, ele prezinta armonici specifice si creeaza punti suplimentare de comunicare spirituala contribuind, in mod evident, la cunoasterea mai aprofundata a propriului patrimoniu cultural, la promovarea intelegerii si a respectului mutual intre parteneri. www.oglindaliterara.ro Acceptarea diversitãtii presupune o atitudine intelectualã si moralã, care sã faciliteze dialogul si capacitatea de a-l asculta pe celãlalt. Diversitatea culturala, realitate care ne îngreuneaza demersul conceptual, presupune si impune referiri la confluentele între culturi. Interculturalitatea cauta solutii care sa rezolve întâlnirea între individualitati. Aceasta noua notiune sau chiar disciplina - daca putem s-o numim asa – actioneaza în folosul conlucrarii între oameni pe cât de diferiti, pe atât de apropiati si de motivati. Antinomia culturilor nu face imposibil dialogul, ci, din contra „o cultura nu se poate dezvolta decât prin dialog cu alte culturi, chiar daca ele sunt antinomice…”. Asia-Europa, Orient-Occident, iata dualitatea lumii creatoare de cultura. Perioada secolelor I-IV va ramâne teatrul marilor confluente culturale ale Antichitatii. Roma a excelat prin spirit organizatoric, prin capacitatea sa interculturala, care a reusit sa „împace” într-un teritoriu care cuprinde aproape întreg spatiul european, culturile Antichitatii. Spre deosebire de Atena, Roma a stiut sa grupeze Imperiul în jurul ei. Stabilitatea cuceririlor sale a fost unul dintre aspectele cele mai importante ale istoriei si datorita faptului ca alcatuia un continent care nu era interesat prea mult de tentatiile particularismului, a individualitatiilor. Idealul roman a fost dintotdeauna unitatea si a reusit sa-l atinga prin politica aplicata de-a lungul Republicii si a Imperiului. Roma, spre deosebire de Elada, si-a creat Imperiul pentru ca a stiut sa refuze concomitent monarhia si tirania. În acelasi timp, Roma a coordonat Imperiul printr-un sistem autoritar, care se baza pe orînduirea sclavagista. De fapt, “ansamblul structural al civilizatiei romane a constituit înainte de toate faza finala a orânduirii sclavagiste...Mai interesant pentru Antichitate este dinamica culturala a latinitatii, în paralel cu elenismul. Cele doua culturi sunt în miscare, fara a lua în consideratie decalajul de timp dintre cele doua entitati culturale, ele se întâlnesc si se despart, concureaza si se înving reciproc. Exista o permanenta comunicare între cele doua culturi si poate de aici, modernitatea are de învatatat. Foarte deschis, latinul era pregatit sa accepte misticismul oriental, reminiscente îndepartate sau aporturi moderne. Toleranta sa disparea numai atunci când ordinea, stabilitatea politica si sociala, respectul, fidelitatea, erau amenintate. Mereu se gaseau compromisuri pentru a nu se primejdui cetatea. Date fiind aceste realitati fundamentale de mentalitate, Roma a devenit cu mult înaintea crestinismului un spatiu al umanismului. Cultura înseamna si capacitatea de dialog. Ce înseamna interculturalitate pentru secolele în discutie? Înseamna în primul rând o deschidere catre dialog, catre împartasirea de idei, cunostiinte, astfel încât la sfârsitul comunicarii, cel mai bun sa castige. Notiunea de dialog, care presupune împartasirea cuvântului, în sensul ca nici latinitatea si nici cultura greaca nu se foloseau de un discurs violent, rivalizând cu monologul. Mai departe, modelele de interculturalitate erau promovate si prin intermediul retoricii. Retorica, de altfel, este un element intercultural care joaca un rol colosal în discursul lumii greco-romane, ea dând dimensiunea deschiderii catre comunicare. (continuare în nr. viitor)
ANDREEA NASTAC S-a dus vremea-mperecherii S-a dus vremea-mperecherii A-nfruptării de căpşune-n doi, A uitării împreună către zarea de uitări. Frişca a uitat să mai topească Roşile seminţe-n noi. S-a dus vremea-mperecherii, A toiagului ce creşte-n sat, A mişcărilor de mări şi lună, Ce în juru-i i-au umblat. S-a dus vremea-mperecherii, Fată-Verde de Împărat – Leagă-ţi râurile de mătănii, De natura care a luat, Şi căpriţele din fânuri, Scaldă-le în Rai Sabat. Ce ape deşarte! Hoţii de lacuri-şi-nmoaie veninul, În crânguri de sape şi-şi scutură spinul În ape deşarte. Ce bori parfumate! Hoţii de ape alunecă-n peşti, Se miră de-adâncuri Vâslesc verde-intens, Şi-adorm pe-ntrebate. (Chezăşie de noapte) Hoţii de verde aruncă-n grămezi, Atingeri de ape şi lacrimi salvate, Castele de seră uitate. Ce ape deşarte! Ape Şi iată Dâmboviţa curgătoare Neagră, sleită, cu bărcile uşoare, Topind din peştii în adâncuri Dulci, pe mesele amare. Şi iată Neagră, marea, zbuciumată, Crescând în valuri cute sidefate Delfini îmbătrâniţi de ape Aruncă perlele, la mal, sărate. Şi lacul Herăstrău, A cărui apă umbra unui pin o bate, Cum oglindeşte peştii-aţâţători Pe care noaptea o desprind cu ciori. Sau lacrima lavoarului cum pică de molatec, În streaşina mecanică, în ruginii culoare Nepăsătoare, ca mamele de ape ce preling, Sudoarea lor străină, din cerul plin cu lapte; O vagă umezeală ne apropie lin Buchetele de nori de nări bogate, Şi plângem, la umbra pinului hain, Aproape, ne desparte. POEZIE bărbatul gonflabil într-o dimineaţă povestea cineva femeia s-a trezit alături de un bărbat gonflabil mai întâi l-a pipăit l-a întors pe toate feţele apoi a încercat să plângă a încercat să strige a încercat să se zbuciume a încercat să-şi smulgă părul de pe cap ca o bună femeie ce-şi vede toate visurile spulberate bărbatul gonflabil asista impasibil la toate tribulaţiile ei povestea cineva după ce a eşuat în dorinţa ei de a crede că se întâmplase ceva ireparabil femeia s-a împăcat cu situaţia ba chiar a început să-i placă dimineaţa îşi aşeza bărbatul gonflabil la masă acesta o privea cât timp ea îşi savura micul dejun niciodată nu a avut vreun reproş niciodată nu i-a cerut nimic stătea aşezat pe scaunul din faţa ei şi o privea galeş tot timpul mesei ea îl lăsa în sufragerie aşezat într-un fotoliu cu telecomanda în mână cu televizorul închis cu lumina stinsă şi pleca în oraş bărbatul gonflabil o privea galeş nu o întreba unde se duce cât o să stea când o să vină stătea în fotoliu liniştit de insistenţele ei şi de căldura care începea să se abată asupra lui printre jaluzele femeia venea acasă la orice oră dorea şi nu auzea nici un reproş nu auzea nicio întrebare nu vedea nicio privire acuzatoare iar bărbatul gonflabil o privea la fel poate un pic mai moleşit ca înainte dar se uita la ea cu aceeaşi dragoste de plastic www.oglindaliterara.ro PETRACHE PLOPEANU fără obişnuitele şi frecventele momente domestice seara se aşeza şi femeia alături de el pe canapeaua cea lungă îi aşeza mâna stângă la fel de gonflabilă şi ea după umeri (bărbatul gonflabil se întărea pe măsură ce răcoare nopţii se făcea simţită) cuibărindu-se la pieptul său al bărbatului el nu protesta când ea schimba canalele când ea se oprea la serialele siropoase când ea evita repede toate canalele sportive bărbatul gonflabil privea la fel de statornic şi galeş la luiza mercedes la sclava isaura la eda şi harun şi la toate emisiunile pe care femeia noastră de carne dorea să le vadă noaptea aceeaşi linişte ca mai înainte era evidentă era ne-foşnitoare era nefrământată dormitorul lor părea în continuare marea moartă dar femeia era fericită găsea nenumărate satisfacţii la fel ca mai înainte apoi îl aşeza cuminte într-un colţ în debaraua prăfuită de unde somnoroasă pe la 2 dimineaţa îl scotea şi îl ştergea de praf era o femeie ca toate celelalte poate un pic mai fericită poate un pic mai frumoasă poate un pic mai inteligentă doar bărbatul ei nu era cu nimic mai deosebit ca alţi bărbaţi poate un pic mai molatic un pic mai prostuţ un pic mai neîndemânatic dar la fel din plastic 8387
Page 2 and 3: În acest număr: Adelina Bălan Ad
Page 4 and 5: 8352 EVENIMENT UN EVENIMENT ŞTIIN
Page 6 and 7: 8354 ESEU CALITATEA DE A ÎNVĂŢA
Page 8 and 9: 8356 INEDIT NICOLAE IORGA - 140: ZE
Page 10 and 11: 8358 LIVIU PENDEFUNDA Raphael Oamen
Page 12 and 13: Humanitas pe Alexandra Carreau Hure
Page 14 and 15: 8362 INTERVIU „Dincolo de aparen
Page 16 and 17: 8364 DESLUŞIRI Limba traco-dacilor
Page 18 and 19: 8366 PROZA De vorbă cu Dumnezeu C
Page 20 and 21: 8368 LECTOR Prizonier la Guantanamo
Page 22 and 23: 8370 NOTE DE LECTURĂ UNIVERSUL CĂ
Page 24 and 25: REMEMBER 8372 GYR LA HUMOR Păi scr
Page 26 and 27: 8374 CLAUDIA VOICULESCU De ce mor p
Page 28 and 29: 8376 CRONICĂ Femeile insomniacului
Page 30 and 31: LECTURI SUB ABAJUR Simona Grazia Di
Page 32 and 33: 8380 CRONICAR Amélie Nothomb - În
Page 34 and 35: 8382 REPORTAJ Peisaj dâmboviţean
Page 36 and 37: 8384 PROZA REPUBLICA Capitolul V Un
Page 40 and 41: 8388 RECENZIE Poetul şi poema umbl
Page 42 and 43: 8390 OPINII Eleganţă scriitoricea
Page 44 and 45: 8392 TEZE CUIUL DACIC Napoleon Save
Page 46 and 47: 8394 PROZA O întâmplare hazlie Di
Page 48 and 49: 8396 INTERVIU INTERVIU CU MIHAI EMI
Page 50 and 51: 8398 SCRIITORI ÎN AGORA UN SCANDAL
Page 52 and 53: 8400 ENIGMĂ Cine a inlaturat moart
Page 54 and 55: 8402 SCRIITORI ÎN AGORA PATIBULARU
Page 56 and 57: 8404 RECENZIE Vibrând pe clape de
Page 58 and 59: 8406 OPINII DUPLICITATEA MOLDO-VALA
Page 60 and 61: 8408 BREVIARE IOANA GRECEANU: RECVI
Page 62 and 63: 8410 CONSEMNĂRI România şi Ungar
Page 64 and 65: 8412 REPORTAJ LITERAR PAFOS O perl
Page 66 and 67: RECENZIE AUTOCOMUNICARE şi COMUNIU
Page 68 and 69: 8416 PROZA Buchetul de crini (fragm
Page 70 and 71: 8418 EVOCĂRI RADU MAREŞ, UN MĂRT
Page 72 and 73: 8420 ATITUDINI TOTALITARISMUL şi F
Page 74 and 75: Am cunoscut-o pe doamna profesoară
Page 76 and 77: 8424 RECENZIE aprins păduri şi ca
Page 78 and 79: EVENIMENT Gala Nulităţilor: un b
Page 80 and 81: DEZVĂLUIRI NI SE FURA ISTORIA Rom
Page 82 and 83: 8430 PROZA Lumina dintr-o garsonier
Page 84 and 85: 8432 PRECIZĂRI Tabăra de creaţie
Page 86 and 87: REMEMBER Scriitori care s-au sinuci
Page 88 and 89:
RESTITUIRI Mardare - maior de marin
Page 90 and 91:
8438 RECUPERĂRI Ilie CHELARIU ISTO
Page 92 and 93:
8440 ARTE Un impresionant poem cine
Page 94 and 95:
CONFESIUNI Sun, urc, o doamnă str
Page 96 and 97:
EVENIMENT Urmaşii lui… Brâncuş
Page 98 and 99:
8446 MERIDIANE TROVANŢII DIN VALCE
show all

Lucian Ciuchita - Oglinda literara

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?