Lucian Ciuchita - Oglinda literara

8410
CONSEMNĂRI
România şi Ungaria – unite prin artă
Săptămâna trecută, la Budapesta a avut loc
vernisajul expoziţiei itinerante Arta la frontieră, frontiera
artelor, organizată de Fundaţia Herczeg din Timişoara,
în parteneriat cu Muzeul Comerţului şi Industriei Turistice
Budapesta şi Enoteca de Savoya. Expoziţia a fost organizată
în două părţi, vernisajele având loc în două locaţii diferite, în
zile consecutive.
Pe 7 august, sediul Institutului Cultural Român din
Budapesta a fost luat cu asalt de iubitorii de frumos, care au
venit să admire 14 dintre fabuloasele butoaie tranformate de
artiştii români în opere de artă. Acestea, împletite cu gustul
nobil al vinurilor româneşti de la Petrovaselo, au transformat
prima seară într-un
moment deosebit
pentru toţi cei
prezenţi.
Seara de 8
august a adus un
nou vernisaj, de
această dată la
Muzeul Comerţului şi
Industriei Turistice,
expoziţia fiind
compusă din alte
8 butoaie-obiect,
completate cu lucrări de artă (pictură, desen, grafică) şi
asociate cu degustare de vinuri ungureşti. La eveniment a
fost prezent şi ambasadorul României la Budapesta, dl. E.S.
Alexandru Victor Micula.
Publicul a fost numeros şi eterogen, cele două
expoziţii stârnind interesul atât al tinerilor, cât şi al persoanelor
mature, cu un gust format pentru artă. A existat o prezenţă
locală foarte semnificativă – o surpriză plăcută pentru
organizatori, deoarece demonstrează faptul că o fundaţie
românească relativ necunoscută are şanse reale de a se
afirma pe plan cultural în străinătate. În plus, acesta este un
semnal că oamenii sunt receptivi la nou, la idei originale şi
că au dorinţa de a înţelege culturi diferite prin prisma artei
contemporane, de a-şi actualiza constant portretul vecinilor
Floarea CĂRBUNE
POVESTEA UNUI CONCURS
JAPONEZ CU PREMIAŢI ROMÂNI
Era o zi de mai, când lumina se prăvălea în cascadă
peste durerea livezilor înflorite iar întreaga natură respira
sub povara verde a pământului. O imagine trimisă din
Ţara Soarelui Răsare, amintind de stampele japoneze,
ne sugerează că globul pământesc sărbătoreşte culorile
spectrale. Era aşadar, o invitaţie la o importantă expoziţie,
de carte, arte, reviste culturale, ce declanşa ritualul japonez
al unui concurs. Am dat curs invitaţiei gândindu-mă în
acelaşi timp cu teamă la concurenţa celorlalţi de peste mări
şi ţări. (Elisabeta IOSIF - Prefaţă la o poveste japoneză)
Povestea concursului „Japanese Golden Week”
şi premiaţii acestuia
Asakusa - un oraş nipon, misterios şi plin de farmec,
un oraş căutat, de turiştii din întreaga ţară, dar şi de cei
din afara ţării. Cu o mulţime de temple şi grădini superbe,
Asakusa mai păstrează ceva din parfumul şi farmecul vechii
capitale - Edo (Tokyo de azi).
Dintre milioanele de locuitori ai capitalei - Tokyo,
oraş aparţinând mai mult viitorului decât prezentului, un
japonez - Shinya Inoguchi şi o româncă - Cristina Cărbune-
Inoguchi, soţ şi soţie, s-au gândit să managerieze un
concurs: „ART 6 LIFE” în cadrul „Japanese Golden Week”.
Gândul ei a fost acela de a prezenta, soţului şi prietenilor
japonezi, frumuseţea meleagurilor natale, dar şi cultura
ţării de origine - România.
Intenţia lui a fost de a înlesni împlinirea dorinţei soţiei,
dar şi de a se „lăuda”, în faţa tuturor, cu Romania - ţara pe
www.oglindaliterara.ro
de dincolo de graniţă.
În ciuda multitudinii de evenimente ce au loc pe
perioada verii într-o capitală europeană, presa maghiară a
manifestat, de asemenea, un interes crescut faţă de eveniment
şi a fost prezentă în număr mare la cele două vernisaje, semn
că arta încă mai este apreciată, respectată şi căutată. Astfel,
dintr-o simplă discuţie la un pahar de vin, în urmă cu un
an, s-a născut un proiect frumos, care a adus împreună un
grup select de artişti români şi străini şi i-a încurajat să redea
strălucirea, dar şi o
nouă personalitate
unor butoaie folosite
cândva pentru
stocarea vinurilor.
Expoziţia
va rămâne la
Budapesta până
pe 14 septembrie,
urmând ca mai apoi
să ajungă la Szeged,
unde va fi vernisată
în cooperare cu
Institutul Francez şi
cu Institutul Italian,
o bună ocazie de
a degusta vinuri
româneşti, franţuzeşti
şi italiene. “Pe viitor,
dorim să aducem
expoziţia acasă, spre
a fi expusă într-unul
din oraşele româneşti
- nu excludem nici
Bucureştiul ca posibilă
gazdă, dat fiind
De la stânga la dreapta:
dl. Marcel Tolcea - directorul
Muzeului de Artă din Timişoara,
translatorul ICR, dl. Andrei
Herczeg - iniţiatorul proiectului,
dl. Alexandru Victor Micula - ambasadorul
României la Budapesta,
dna. Brânduşa Armanca - directorul
ICR Budapesta, reprezentanta
Petrovaselo, (în fundal) sculptorul
Ştefan Călărăşanu.
succesul de care s-a bucurat deja în capitala Ungariei”, a
declarat Andrei Herczeg, fondatorul fundaţiei care îi poartă
numele şi iniţiatorul acestui proiect artistic.
care el o admiră, printre altele,
şi pentru că aici s-a născut
marea sportivă Nadia Comăneci
(„Micuţa Floare de Lotus”)
şi, desigur, soţia sa. Dorinţa
amândurora a fost de a crea o
punte între cele două grandioase
culturi, dar şi „cunoştinţa” între
artiştii japonezi (câţiva la număr)
şi artiştii români, fie ei... pictori,
graficieni, poeţi, prozatori şi
fotografi (pentru început doar
câţiva). Şi, ca la orice început
au existat multe, foarte multe
emoţii şi de o parte şi de cealaltă.
Limba japoneză are 4
alfabete, dacă punem la număr
şi „romaji”, iar limba română este
melodioasă şi plină de culoare.
Cât de bun traducător trebuie să fii… ca să poţi exprima
muzica ei într-o limbă ca cea japoneză - clară si precisă?!
Am încercat, alături de traducător, să metamorfozăm
„florile de pe iia românească” a limbajului artiştilor români,
în precizia sabiei samuraiului… a limbii japoneze.
O românca şi un japonez, spuneam... Iubirea şi
Armonia adăugându-se Cunoaşterii şi Prieteniei, toate
refugiindu-se în taina Cuvântului... cu speranţe, vise,
împliniri şi uneori… chiar şi în dezamăgiri. Dar şi ele fac
parte din natura omului, altfel, poate, nu am iubi atât de
mult viaţa.
Shinya şi Cristina sunt două simboluri, unul reprezintă
Ţara Soarelui Răsare, iar celălalt România. De aceea,
pe diplome, apar drapelele ambelor ţări. Este greu de
exprimat, în cuvinte, frumuseţea, emoţiile şi surprizele
oferite de juriu.
Ca o concluzie, totuşi, pot spune că artiştii români
prezenţi au impresionat nu numai juriul, dar si publicul
cititor...