Lucian Ciuchita - Oglinda literara

IENĂCHIŢĂ
VĂCĂRESCU
Gheorghe Adamescu
Ienache sau Ienăchiţă Văcărescu şi-a căpătat
drept la nemurire cu patru versuri, faimosul lui
testament:
Urmaşilor mei Văcăreşti
Las vouă moştenire
Creşterea limbii româneşti
Şi-a patriei cinstire.
Aşa le-a spus el; le-a spus bine şi frumos;
le-a spus atunci când patria era o vorbă neînţeleasă
de clasa boierească, din care
făcea parte Văcărescu, când
limba românească era socotită ca
vrednică de a se vorbi cu slugile şi
cu ţiganii.
Incontestabil că familia
Văcăreştilor era foarte veche.
Odobescu o consideră a fi cea mai
veche familie boierească din ţară.
Ienache era fiul lui Ştefan
Văcărescu. El s-a născut pe la 1740.
Aceasta e data în genere admisă,
dar avem prea puţină siguranţă în
privinţa ei.
Educaţiunea lui a fost desigur
foarte îngrijită, potrivit cu spiritul
timpului. Pe atunci fiii de boier
care aveau aplicare la învăţătură,
învăţau greceşte şi franţuzeşte.
Greceşte, pentru că domnitorii
erau greci şi limba aceasta era
cea curentă; franţuzeşte, pentru
că copiii domnilor învăţau această
limbă şi prin imitaţie începuse s-o înveţe şi copiii
boierilor.
Despre Văcărescu avem date pozitive că, pe
lângă cultura obişnuită, s-a ocupat şi cu limba latină
şi cu cea italiană şi, printr-o deosebită favoare, a
putut şti şi turceşte, căci nimeni nu putea să înveţe
turceşte fără învoirea Domnului.
Epoca în care trăieşte Ienache Văcărescu, încă
din tinereţe, este plină de zbuciumări interioare,
provenite din luptele dintre boieri şi Domni; este
apoi ilustrată prin războaiele rus-turce, al căror
Ienăchiţă Văcărescu
www.oglindaliterara.ro
ESEU
şir se începe acum pentru a se încheia la mijlocul
secolului nostru cu dominaţiunea rusească din
epoca regulamentară.
Tatăl lui Văcărescu, a fost otrăvit de către
Constantin Racoviţă; însuşi Ienache de mai multe
ori a trebuit să pribegească la Constantinopol, la
Braşov, la Nicopol.
Timpul cel mai fericit pentru Văcărescu a fost
domnia lui Ipsilante, cu care a fost bun amic şi sub
care a ocupat rangul de vistier şi apoi de spătar. Se
pare că a colaborat la „Pravilniceasca Condică” a
acestui Domn; apoi ca om de încredere al lui, s-a
dus la Împăratul Iosif al doilea, unde fugise fiii lui
Ipsilante.
În afară de poeziile lui, ne-a lăsat două scrieri:
una tipărită, gramatica; alta manuscris, istoria
împăraţilor otomani.
Pentru curioşi dau aici titlul întreg al gramaticei:
„Observaţii sau băgări de seamă asupra
regulilor gramaticei româneşti
adunate şi alcătuite acum întâi de
domnul Ienache Văcărescu, cel
de acum dikeofilax a bisericii celei
mari a Răsăritului şi mare vistier a
Principatului Valahiei 1787 (lucrare
tipărită la Viena şi la Râmnic)”.
Ca cronicar, Văcărescu ne-a
lăsat o istorie a împăraţilor otomani,
în care a intercalat povestiri ale
faptelor petrecute în ţara sa.
Titlul întreg este:
„Istorie a prea puternicilor
împăraţi otomani adunată şi
alcătuită pe scurt de domnul
Ienache Văcărescu, dikeofilax a
bisericii celei mari a Răsăritului şi
spătar al Valahiei”.
Iată ce a făcut; iată ce a scris
Văcărescu. Este o figură interesantă
din trecutul nostru cultural; este un
cronicar însemnat; este autorul unei
meritoase încercări de a introduce o
regulă în gramatica română; se cade fără îndoială
să i se perpetueze amintirea printr-un monument.
Să iubim şi să onorăm pe cei care s-au distins
în trecutul nostru fie cât de puţin, căci vremurile
erau grele.
(text preluat din revista Albina,, Revista
Enciclopedică populară; duminică, 4 octombrie,
1898; ortografie actualizată, conform normelor
ortografice ale Academiei Române).
Concursul Naţional de Creaţie a Piesei de Teatru într-un act
„Mihail Sorbul“, ediţia a VIII-a
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, cu sprijinul
Consiliului Judeţean Botoşani, în colaborare cu Primăria Săveni, organizează, în perioada 1-4
noiembrie 2012, cea de a VIII-a ediţie a Concursului Naţional de Creaţie a Piesei de Teatru într-un
act „Mihail Sorbul“.
La concurs pot participa dramaturgi români contemporani, membri sau nu ai uniunilor de creaţie,
fără limită de vârstă, cu o piesă de teatru într-un act, care să nu depăşească maximum 20 pagini
listate la corp 12, la două rânduri.
Relaţii la tel. 536322, e-mail: centrul_creatiei_botosani@yahoo.com
Director Ion Ilie Referent Gellu Dorian
8357