You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
— De aceea nu a răspuns chemărilor mele.<br />
Voia...<br />
— Voia să se întâmple exact ceea ce s-a<br />
întâmplat. Voia să te îndoieşti de tine, să<br />
crezi că eşti un ucigaş. Dar nu este adevărat,<br />
Ştefan. Oh, Ştefan, acum ştii asta şi nu<br />
trebuie să te mai temi.<br />
Se ridică, simţindu-se cuprinsă de bucurie<br />
şi uşurare. Până la urmă, noaptea asta oribilă<br />
se încheia cu ceva minunat.<br />
— De-asta ai fost atât de rece cu mine, nu-i<br />
aşa? spuse ea, întinzându-şi mâinile către el.<br />
Pentru că te temi de ceea ce ai putea face.<br />
Dar nu trebuie să te mai temi de asta.<br />
— Mu trebuie? Ştefan respira repede<br />
acum, şi îi privi braţele întinse spre el ca şi<br />
cum ar fi fost nişte şerpi. Crezi că nu mai am<br />
nici un motiv să mă tem? E posibil ca Damon<br />
să fi atacat oamenii aceia, dar el nu-mi<br />
controlează gândurile. Şi tu nu ştii ce am<br />
gândit despre tine.<br />
Elena îşi păstră vocea calmă.<br />
— Tu nu vrei să-mi faci rău, spuse ea cu<br />
convingere.<br />
— Nu? Au fost atâtea daţi, când te priveam<br />
în văzul lumii, când cu greu mă abţineam să<br />
nu te ating. Când eram atât de tentat de gâtul<br />
tău alb, de gâtul tău subţire şi alb, cu venele<br />
pulsând abia văzute sub piele...<br />
Ochii lui erau aţintiţi pe gâtul ei într-un fel<br />
care îi amintea de ochii lui Damon, şi Elena<br />
simţi cum inima îi bate mai tare.<br />
— Daţi când mă gândeam că o să te apuc şi<br />
o să te forţez să-mi cedezi chiar acolo, în<br />
şcoală.<br />
— Nu e nevoie să mă forţezi, spuse Elena.<br />
îşi simţea pulsul zvâcnindu-i în tot trupul; în<br />
încheieturile mâinilor şi în îndoitura cotului,<br />
şi în gât. Am luat o hotărâre, Ştefan, spuse ea<br />
încet, privindu-l în ochi. Vreau să o faci.<br />
El înghiţi cu greu.<br />
— Nu ştii ce-mi ceri.<br />
— Cred că ştiu. Mi-ai spus cum a fost cu<br />
Katherine, Ştefan. Vreau să fie la fel şi cu<br />
noi. Sigur, nu vreau să mă transformi. Dar<br />
putem să împărţim puţin fără să se întâmple<br />
asta, nu-i aşa? Ştiu, adăugă ea, şi mai încet,<br />
cât de mult ai iubit-o pe Katherine. Dar ea nu<br />
mai e acum, şi eu sunt aici. Şi te iubesc,<br />
Ştefan. Vreau să fiu cu tine.<br />
— Nu ştii ce vorbeşti! Ştefan stătea rigid,<br />
cu chipul cuprins de furie, cu ochii chinuiţi.<br />
Dacă îmi dau o dată frâu liber, ce mă<br />
va împiedica să te transform, sau chiar să te<br />
omor? Patima e mai puternică decât îţi poţi<br />
imagina. Tot nu înţelegi ce sunt, nu înţelegi<br />
ce pot face?<br />
Ea stătea şi îl privea calmă, cu bărbia uşor<br />
ridicată. Asta păru să îl înfurie.
Change language