Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
— Ai omorât în seara asta. Şi ai încercat să<br />
mă faci să cred că eu am făcut-o.<br />
— Eşti foarte sigur că n-ai făcut-o? Poate<br />
că am făcut-o împreună. Ai grijă! spuse când<br />
Ştefan înainta către el. Nici eu nu sunt prea<br />
îngăduitor în seara asta. Eu am avut doar un<br />
profesor de istorie sfrijit; tu ai avut o fată<br />
drăguţă.<br />
Furia din adâncul lui Ştefan se adună,<br />
părând să se strângă într-un punct fierbinte şi<br />
strălucitor, ca un soare înăuntrul lui.<br />
— Stai departe de Elena, şopti el atât de<br />
ameninţător încât Damon chiar îşi trase uşor<br />
capul în spate. Stai departe de ea, Damon.<br />
Ştiu că ai pândit-o, ştiu că ai urmărit-o. Dar<br />
s-a terminat. O singură dată să te mai apropii<br />
de ea şi-o să-ţi pară rău.<br />
— Întotdeauna ai fost egoist. Singurul tău<br />
defect. Nu vrei să împărţi nimic, nu-i aşa?<br />
Brusc, buzele lui Damon se arcuiră într-un<br />
zâmbet deosebit de frumos.<br />
— Dar, din fericire, încântătoarea Elena e<br />
mult mai generoasă. Nu ţi-a spus de mica<br />
noastră relaţie? Ei, prima dată când ne-am<br />
văzut, aproape că mi s-a dăruit pe loc.<br />
— Asta e o minciună!<br />
— Oh, nu, frate dragă. Eu nu mint<br />
niciodată când e vorba de ceva important.<br />
Sau vreau să spun lipsit de importanţă?<br />
Oricum, prea frumoasa ta domniţă aproape<br />
că a leşinat în braţele mele. Cred că îi plac<br />
bărbaţii în negru. în vreme ce Ştefan îl privea<br />
fix, încercând să-şi controleze respiraţia,<br />
Damon adăugă, aproape cu blândeţe: Ştii, te<br />
înşeli în privinţa ei. Crezi că e dulce şi docilă,<br />
aşa cum era Katherine. Dar nu e. Nu e deloc<br />
genul tău, neprihănitul meu frate. Are în ea<br />
un spirit şi un foc cu care tu n-ai şti ce să<br />
faci.<br />
— Şi tu ai şti, nu?<br />
Damon îşi desfăcu braţele şi zâmbi din<br />
nou, încet.<br />
— Oh, da.<br />
Ştefan voia să se repeadă la el, să-i şteargă<br />
de pe faţă zâmbetul acela frumos şi plin de<br />
aroganţă, să-i frângă gâtul lui Damon. Spuse,<br />
abia controlându-şi glasul:<br />
— Ai dreptate într-o singură privinţă. E<br />
puternică. Suficient de puternică pentru a te<br />
respinge. Iar acum că ştie ce eşti tu cu<br />
adevărat, o va face. Tot ce simte acum pentru<br />
tine e dezgust.<br />
Sprâncenele lui Damon se ridicară.<br />
— Chiar aşa? Mai vedem noi. Poate că va<br />
descoperi că îi place mai mult adevăratul<br />
întuneric decât amurgul palid. Eu, cel puţin,<br />
pot să recunosc adevărul despre natura mea.<br />
Dar îmi fac griji pentru tine, frățiore. Pari<br />
slăbit şi prost hrănit. Te cam aţâţă, nu?