Planul de management pentru zona Ramsar

100
PLANUL DE MANAGEMENT PENTRU ZONA RAMSAR „NISTRUL DE JOS” (proiect)
a naturii în comunităţile locale sau la autorităţile locale, insuficienţa de cunoştinţe corespunzătoare.
Lipseşte interacţiunea între administraţia locală ce administrează teritoriile locale şi utilizatorii
importanţi ai resurselor biologice în domeniul gestionării şi folosirii resurselor silvice,
pedologice şi altele.
Deficitul de cunoştinţe şi mijloace la autorităţile locale pentru gestionarea teritoriului cu
obiecte importante din punct de vedere ecologic, sunt puţini specialişti în domeniul gestionării
resurselor naturale şi turismului. Nu există un sistem de instruire ecologică ca sistem de transmitere
a cunoştinţelor, în special în organele de putere. La toate acestea se adaugă şi migrarea
specialiştilor tineri la lucru peste hotare.
Dificultăţile de asigurare a regimurilor de protecţie pentru teritoriile silvice, din cauza următoarelor:
• folosinţa silvică tenebră şi corupţia care sunt caracteristice pentru ţările Europei de Est,
Caucaz şi Asia Centrală (fapt recunoscut în documentele internaţionale), şi în particular,
în Moldova (Planul Naţional de acţiuni în cadrul programului FLEG);
• deficitul resurselor energetice disponibile, satisfacerea necesităţilor populaţiei în combustibil
preponderent (60-70%) din contul lemnului, inclusiv obţinut ilegal;
• un procent mare de populaţie săracă şi/sau ce obţin venituri în rezultatul folosirii şi exploatării
resurselor naturale (colectarea speciilor de plante medicinale şi decorative, braconajul
şi alte acţiuni ilegale);
O aplicare slabă a legislaţiei în raport cu:
• administrarea teritoriilor
• deţinătorii de terenuri ce nu respectă responsabilităţile de protecţie a calităţii solurilor,
• sau ocupă terenurile publice (de stat, comunale) ce au o importanţă pentru protecţia naturii
• sau folosesc apă nepotrivită pentru irigare
• autorităţile locale şi organele de stat ce nu aplică legislaţia în vigoare în mod potrivit;
• în particular, în raport cu controlul conţinutului în produse a substanţelor periculoase
pentru sănătatea oamenilor.
În natură au loc procese complicate (deseori negative) nereglamentate sau slab reglementate
de provenienţă naturală sau antropogenă. Comunitatea şi autorităţile nu pot şi nu tind întotdeauna
să le evalueze şi să le ia în consideraţie în administrare. În acelaşi timp, sunt complicate
chiar şi sarcinile particulare, dar naturale pentru zona Ramsar, cum ar fi crearea condiţiilor
pentru cuibărire şi alimentare stabilă pentru speciilor rare şi de resurse de păsări.
Garanţii reduse de realizare a măsurilor de atenuare a prejudiciilor asupra mediului şi reconstrucţia
ecologică a teritoriului, inclusiv monitorizarea, controlul de stat şi public. Înţelegerea
redusă a influenţei stilului de gospodărire şi (ne)respectarea cerinţelor de protecţie a naturii
asupra situaţiei economice, deficitul intereselor pe termen lung.
În condiţiile legale existente interesele actuale ale principalelor persoane juridice şi fizice ce
realizează gospodărirea silvică, contravin intereselor pe termen lung ale silviculturii şi sarcinilor
de conservare a diversităţii biologice.
Documentele ce reglementează activitatea silvică nu conţin indicatori de corespundere a ei
sarcinilor de conservare a diversităţii biologice, cât şi intereselor pe termen lung al silviculturii.
Procesul de revizuire şi elaborare a normelor şi regulilor legate de administrarea şi gospodărirea
ecosistemelor silvice în scopuri de asigurare a unei folosiri mai largi a potenţialului bioproductiv
şi ecosistemic al pădurilor, cât şi a adaptării lor la schimbările natural-climatice ce au
loc, se află la etapa incipientă.
Aproape o lipsă totală de recomandări/tehnologii accesibile privind înlăturarea introducenţilor
agresivi (arţarul american, ailantul) pe fonul necesităţii reconstrucţiei plantaţiilor silvice