Planul de management pentru zona Ramsar

ПЛАН УПРАВЛЕНИЯ Рамсарским сайтом «Нижний Днестр» (проект)
Cea mai interesantă şi bogată din punct de vedere taxonomic (53 de specii) faună a hidrobionţilor
este prezentă în bălţile fostei întreprinderi piscicole din apropiere de s. Palanca împreună cu
bazinele unde s-au dezvoltat puternic Myriophyllum, Ceratophyllum şi Hydrocharis. Sunt prezente
pe larg 6 ordine de insecte, dintre care cele mai bogate din punct de vedere taxonomic Coleoptera
– 11 specii, Odonata – 10 specii (inclusiv au fost depistate larve de Aeshna viridis, inclus în listele
Convenţiei de la Berna), Hemiptera – 6 şi Ephemeroptera – 2 specii. O diversitate biologică exclusivă
o posedă Gastropoda – 13 specii, precum şi Hirudinea – 5 specii. Se poate presupune că fauna
hidrobionţilor aici este şi mai bogată, deoarece aceste bazine acvatice practic nu sunt studiate, sunt
supuse unei presiuni antropogene slabe şi se află practic într-un regim de rezervaţie.
Pe locul doi după diversitate este hidrofauna luncii Talmaza. Aici sunt incluse: lacul Adana,
canalul de-a lungul digului de stat anti-viitură şi albia veche Doi Fraţi, într-o măsură mai mare sau
mai mică legată de Nistru. Toate trei ecosisteme se deosebesc considerabil una de alta, ceea ce a şi
condiţionat bogăţia hidrofaunei. Aici sunt multe moluşte (13 specii), libelule (5), Ephemeroptera
(5) şi lipitori (5 specii, inclusiv Hirudo medicinalis). Din cauza că aceste bazine acvatice sunt studiate
puţin, se poate presupune că diversitatea de specii a hidrobionţilor este cu mult mai mare.
Este destul de bogată şi hidrofauna albiei vechi a Nistrului lângă s. Copanca (regiunea Grădinii
Turceşti) şi s. Cremenciug. Condiţiile de creştere a hidrobionţilor în acest bazin sunt în mare
parte similare cu bălţile de lângă s. Palanca. Vegetaţia acvatică bogată, nivelul satisfăcător de încălzire
şi iluminare a apei creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea numeroaselor grupuri
de macronevertebrate acvatice. Cele mai numeroase sunt ordinele Coleoptera (9), Hemiptera (7
specii), Odonata (6), Ephemeroptera (3), precum şi moluştele (8 specii) şi lipitoarele (3 specii).
Pe mlaştina Togai bogăţia de vegetaţie acvatică creează condiţii favorabile. Deocamdată au
fost identificate 27 de specii, dintre care domină moluştele gastropode (9 specii) şi ploşniţele de
apă (5 specii). Starea ecosistemului presupune o diversitate cu mult mai înaltă de hidrobionţi.
Bazinele acvatice temporare ce sunt prezente nu mai mult de 2-3 luni, în apropiere de s.
Palanca, se formează după retragerea apelor de viitură a Nistrului şi sunt situate pe o întindere
mare de-a lungul malului drept al fluviului. Speciile hidrobionţilor prezente sunt variate – 21
specii. Sunt în special variate larvele gândacilor ce domină în raport cantitativ (9 specii) şi moluştele
(7 specii).
Hidrofauna canalelor fostelor sisteme de irigare de lângă s. Palanca (15 specii) şi a sistemelor de
canale din Aivazia (15 specii), este prezentată de specii obişnuite, numărul cărora este destul de mare.
Căpuşele. S-au înregistrat 16 specii de căpuşe ixodes din 22 specii identificate pe teritoriul
Moldovei
1.4.4. Speciile rare de animale
1.4.4.1. Mamifere
În zonă sunt prezente 6 specii din Lista Roşie Internaţională a Uniunii Internaţionale pentru
Protecţia Naturii (IUCN) şi 6 specii din Cartea Roşie a Europei. În conformitate cu Convenţia
de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice si a habitatelor naturale din Europa, 27 de specii
necesită a fi protejate, dintre ele 5 specii – necesită măsuri de protecţie a habitatelor specifice. 14
specii sunt incluse în listele Convenţiei de la Bonn despre protecţia speciilor migratoare (Chiroptera).
Sunt prezente 15 specii incluse în Cartea Roşie a Moldovei.
Malul drept
Lista Roşie Internaţională (IUCN-2010): Mustela lutreola (EN), Myotis bechsteinii, M. dasycneme,
Nyctalus lasiopterus, Lutra lutra, Nyctalus laseopterus (toate – NT). Speciile strict protejate
43