Planul de management pentru zona Ramsar

554
PLANUL DE MANAGEMENT PENTRU ZONA RAMSAR „NISTRUL DE JOS” (proiect)
iar regenerarea naturală existentă, combinându-se întotdeauna cu lucrări de complectare sau
ajutorare a regenerării naturale. Este absolut necesar, ca în cadrul procesului de reconstrucţie
ecologică să se utilizeze la maximum adăpostul oferit de arboretul matur existent, astfel încât
acesta să-şi poată îndeplini pe toată durata lucrărilor funcţia de protecţie ce-i este atribuită,
evitându-se astfel un dezechilibru ecologic provocat de dezgolirea parţială sau pe suprafeţe
mari a solului.
2.1.1 Conversiunea arboretelor de cvercinee de la regim crâng la regim codru
În literatura de specialitate, prin conversiune se subînţelege un proces complex de lucrări
silvotehnice, prin care se realizează trecerea unei păduri de la un regim de gospodărire la altul.
În realitate de fapt, este vorba despre trecerea unei păduri de la un tratament la altul în cadrul
a două regimuri diferite. Astfel, în procesul de exploatare-regenerare a unei păduri ajunse la
vârsta exploatabilităţii, se trece de la un mod de regenerare la altul. În aceiaşi ordine de idei,
dacă se ţine cont de aplicarea în practica silvică a celor trei regimuri cunoscute, singurul mod de
conversiune care poate fi justificat atât sub aspect teoretic, dar şi confirmat deja în practică, este
trecerea de la regimul crâng de gospodărire la regimul de codru.
Conversiunea arboretelor de cvercinee de la crâng la codru se impune şi este dictată din mai
multe considerente, şi anume:
• provenienţa din lăstari în prezent a arboretelor de cvercinee în proporţie de peste 80%;
• pădurile de cvercinee gospodărite în ultimele 2-3 secole în regim de crâng, produc în prezent în
mare măsură material lemnos de dimensiuni mici şi mijlocii, utilizat îndeosebi ca lemn de foc;
• arboretele de cvercinee gospodărite în regim de crâng mai multe generaţii, sunt în prezent
într-un proces continuu de degradare, sensibile la acţiunile factorilor externi perturbanţi şi
incapabile să îndeplinească cu desăvârşire funcţiile ecologice şi social economice atribuite;
• condiţiile staţionale în care sunt amplasate pădurile de cvercinee sunt favorabile creşterii
şi dezvoltării unor arborete înalt productive şi stabile sub raport structural şi funcţional;
• arboretele gospodărite în regim de codru sunt mai productive, producând material lemnos
de dimensiuni mari şi mijlocii, cu utilizare largă în diferite domenii ale economiei naţionale.
În raport cu durata procesului de conversiune, se diferenţiază sisteme cu perioadă scurtă de
conversiune, bazate în special pe aplicarea tăierilor rase, urmate de regenerare artificială, sisteme
cu perioadă de conversiune lungă, egală cu mărimea ciclului de producţie al codrului, şi sisteme de
conversiune cu ciclu tranzitoriu, care este puţin mai mare decât vârsta maturităţii a arboretului.
Aplicarea mecanismelor tehnice şi organizatorice privind conversiunea unei păduri de la un regim
de gospodărire la altul, presupune implicarea unui ansamblu de măsuri amenajistice şi silviculturale,
impuse unei păduri pe o perioadă de timp limitată, având drept scop realizarea în pădurea respectivă
a unei structuri care să permită aplicarea cu bune rezultate a unui nou regim şi tratament.
La rândul său, măsurile silviculturale specifice procesului şi perioadei de conversiune, se referă
la găsirea celor mai eficiente căi prin care să se realizeze cât mai sigur, mai rapid şi deci mai eficace
trecerea de la regenerarea din lăstari la cea din seminţe. În acest scop, procedând la o analiză
atenta a stării, structurii şi calităţii arboretelor de crâng şi a condiţiilor staţionale, se vor adopta
şi aplica un complex de măsuri privind alegerea speciilor, dirijarea raporturilor dintre lăstari şi
puieţi, conducerea şi îngrijirea arboretelor preexploatabile, prevenirea degradărilor structurale etc.
Alegerea speciilor pentru viitoarea pădure de codru se va decide în raport cu compoziţia
arboretului matur şi corespunderea acestuia condiţiilor staţionale. În acest sens se va stabili în
ce măsură şi în ce proporţii speciile existente în pădurea de crâng se vor menţine în noul arboret
sau se vor introduce alte specii mai valoroase pe cale artificială. De asemenea, se va determina
înlocuirea parţială sau totală a vechilor specii şi se va stabili tehnicile şi tehnologiile introducerii
artificiale a noilor specii valoroase.