Planul de management pentru zona Ramsar

ПЛАН УПРАВЛЕНИЯ Рамсарским сайтом «Нижний Днестр» (проект)
Convenţiei Ramsar a zonelor umede Ramsar (Information Sheet on Ramsar Wetlands – RIS).
Argumentarea ştiinţifică a creării parcului naţional „Nistrul de Jos” (Andreev, Gorbunenko,
Jurminschii, Izverskaia şi alţii, 2004) conţine evaluări mai actuale ale faunei, florei şi a speciilor
rare, ce demonstrează priorităţile zonei în raport cu ariile protejate mari din Moldova.
1.5 Populaţia şi folosinţa terenurilor
1.5.1. Administrarea de stat şi populaţia
Teritoriul de pe malul drept al zonei se situează în limitele a două raioane administrative.
Satele Popeasca, Talmaza, Cioburciu, Răscăeţi, Purcari, Olăneşti, Crocmaz, Tudora şi Palanca
intră în componenţa raionului Ştefan-Vodă; iar Copanca, Plop-Ştiubei, Cârnăţeni şi Grădiniţa
– în raionul Căuşeni. Primarii satelor împreună cu consiliile locale constituie autorităţile de
nivel administrativ întâi, care deţin controlul asupra terenurilor publice locale, inclusiv şi asupra
fondului de rezervaţii, păşuni ş.a. Terenurile agricole, în mare parte sunt în proprietate privată;
aceste terenuri sunt administrate de proprietari mari de terenuri, de întreprinderi care deţin
terenuri proprii şi arendate şi de producători agricoli mici. Autorităţile locale de nivelul întâi se
supun consiliului raional şi preşedintelui consiliului raional. În acelaşi timp aceste organe îşi îndeplinesc
obligaţiunile în conformitate cu Legea privind administraţia publică locală. Principalele
terenuri forestiere se atribuie la întreprinderea silvică Tighina, care se află în subordonarea
Agenţiei „Moldsilva”. Populaţia constituie circa 50 mii de oameni.
Teritoriul de pe malul stâng al Nistrului este amplasat, în principal, în limitele insulei Turunciuc,
ale cărei terenuri se află în subordonarea consiliilor săteşti ale satelor Glinoe, Crasnoe
şi Nezavertailovca; o parte din terenuri aparţin consiliului sătesc Cremenciug. Preşedinţii consiliilor
săteşti şi consiliile locale constituie autorităţi administrativ de nivelul întâi, care deţin
terenurile publice locale. Autorităţile locale de nivelul întâi se subordonează consiliului raional
şi preşedintelui acestuia. Terenuri forestiere fac parte din ocolul silvic Slobozia (ins. Turunciuc)
şi Chiţcani, subordonate Organului silvic central din Transnistria. Insula nu este populată, iar
populaţia s. Cremenciug este de circa 1000 oameni.
1.5.2. Transportul
Zona Ramsar „Nistrul de Jos” este amplasată în partea de sud-est a Moldovei şi are hotar
comun cu regiunea Odesa din Ucraina. Hotarul său estic trece pe fluviul Nistru, iar graniţa cu
Ucraina începe de la s. Purcari. Hotarul de nord trece pe şoseaua de-a lungul râului Botna, iar
cel de vest – pe traseul Chişinău – Căuşeni – Belgorod- Dnestrovsk cu ramificaţii spre Odesa.
Teritoriul zonei este accesibil din orice oraş mare din regiune.
Traficul internaţional. Aeroporturile sunt situate în Chişinău şi Odesa, gările feroviare –
în oraşele Chişinău, Bender, Tiraspol, Odesa. Porturi maritime se găsesc în oraşul Odesa şi
Belgorod-Dnestrovsk. Gări auto sunt în oraşele Chişinău, Bender, Tiraspol, Odesa, Belgorod-
Dnestrovsk, Căuşeni, Cahul. Gara auto din Ştefan-Vodă are o importanţă locală. Legătura dintre
aceste oraşe şi localităţile de pe teritoriul zonei este făcută de către autobusele de rută.
Rutele interurbane de autobuse: Copanca – Bender, Copanca – Tiraspol, Copanca – Chişinău,
Talmaza – Tiraspol, Talmaza – Bender, Talmaza – Chişinău (prin Plop-Ştiubei, Grădiniţa,
Cîrnăţeni), Cîrnăţeni – Chişinău, Cioburciu – Chişinău, Răscăeţi – Chişinău, Olăneşti – Chişinău,
Olăneşti – Tiraspol, Olăneşti – Bender, Chişinău – Tudora.
Rutele interurbane (transfrontiere) de autobuse: Talmaza – Odesa, Odesa – Chişinău, Chişinău
– Belgorod-Dnestrovsk, Olăneşti – Odesa.
61