Planul de management pentru zona Ramsar

ПЛАН УПРАВЛЕНИЯ Рамсарским сайтом «Нижний Днестр» (проект)
- slăbirea legăturii dintre populaţia locală a păsărilor migratoare cu teritoriul, sărăcirea componenţei
de specii şi micşorarea numărului de păsări migratoare stabilite aici şi cele ce se
alimentează aici.
- înrăutăţirea condiţiilor de existenţă a ecosistemelor acvatice, simplificarea structurii comunităţilor
de hidrobionţi, reducerea diversităţii de specii ale acestora condiţionate de reducerea
numărului de specii mezofile şi higrofile, dispariţia speciilor rare şi transformarea celor
obişnuite în rare.
- reducerea productivităţii ecosistemelor acvatice, micşorarea diversităţii şi abundenţei nutreţurilor
pentru toate vertebratele, în special reducerea resurselor de hrană pentru lilieci.
- uscarea plantaţiilor sădite fără a ţine cont de relieful teritoriului şi distrugerea unei mase
de hidrobionţi, care s-au răspândit din bazinele acvatice permanente în timpul staţionării
apelor după viituri foarte puternice.
- pieirea multor animale şi degradarea vegetaţiei în perioada inundaţiilor de lungă durată.
Specificarea amănunţită a condiţiilor şi a pericolelor pentru Lunca Talmaza se află în planul
de management (disponibil pe situl www.biotica-moldova.org) pentru acest complex natural,
realizat de SE BIOTICA şi transmis Ministerului Mediului.
2.3.2.2. Problemele de administrare a resurselor şi a teritoriului
2.3.2.2.1. Problemele de administrare a resurselor naturale şi factorii de degradare condiţionaţi
de ele
Administrarea ecosistemelor de pădure şi de silvostepă şi a resurselor acestora
Condiţii. Totalitatea legilor care reglementează administrarea şi utilizarea resurselor silvice
(Codul Silvic, Legea privind protecţia mediului înconjurător, Legea cu privire la resursele
naturale, Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, Legea cu privire la zonele şi
fâşiile de protecţie a râurilor şi bazinelor de apă ş.a.) conţin foarte puţine prevederi referitoare
la responsabilitatea organelor de stat şi a persoanelor cu funcţie de răspundere, conţine neclarităţi
care permit interpretarea contradictorie. Reglementarea normativ-legală privind arenda
pădurilor nu este adecvată pentru un teritoriu protejat de folosinţă multifuncţională, iar în
cazul arenzii în zonele riverane de protecţie a apelor şi construcţia gardurilor este în contradicţie
cu legislaţia. Nu se respectă regimul de supremaţie a actelor legislative. Este evident şi
deficitul de mecanisme de îndeplinire şi a indicatorilor de raportare privind realizarea legislaţiei
în domeniul protecţiei naturii. Ignorarea legislaţiei oglindeşte un deficit de cunoştinţe
juridice ale persoanelor cu funcţie de răspundere. Sunt slab dezvoltate mecanismele economice-financiare
de realizare a politicii silvice. Actele normative de administrare şi de exploatare
a resurselor silvice nu ţin cont de standardele managementului durabil al gospodăriei silvice.
Este încălcat regimul de exploatare a poienelor şi lizierelor complexului de silvostepă. Lipsesc
norme speciale de administrare pentru zonele cu statut de protecţie a naturii, mai ales pentru
ecosistemele ierboase. Amenajamentele silvice şi exploatarea silvică tradiţional neglijează
aspectele biodiversităţii, foarte puţin se iau în consideraţie valorile nelemnoase ale pădurilor.
Stabilirea activităţilor de exploatare a pădurilor se bazează pe determinarea istorică a condiţiilor
de dezvoltare silvică, schimbările acestora se iau în consideraţie foarte puţin; unele măsuri
importante nu sunt rentabile din punct de vedere economic. Tăierile de igienă se efectuează
în baza unor percepţii învechite, care nu iau în consideraţie conservarea biodiversităţii. Potenţialul
de recreare a terenurilor silvice este reglementat în măsură foarte slabă din punct de
vedere legislativ şi este utilizat deosebit de puţin.
89