Planul de management pentru zona Ramsar

556
PLANUL DE MANAGEMENT PENTRU ZONA RAMSAR „NISTRUL DE JOS” (proiect)
• conversiunea mixtă îmbină conversiunea prin îmbătrânire cu acea prin substituire pe
cale artificială.
2.1.2. Refacerea sau ameliorarea arboretelor degradate, brăcuite şi slab productive
Refacerea sau ameliorarea arboretelor degradate, brăcuite şi slab productive se va realiza
prin adaptarea corespunzătoare a tratamentelor existente la starea arboretului şi a obiectivelor
urmărite. În procesul de regenerare naturală din seminţe sau ajutorarea acesteia, se va urmări
folosirea adăpostului oferit de vechiul arboret, precum şi îndeplinirea de către acesta pe durata
procesului respectiv a funcţiilor de protecţie şi producţie ce-i sun atribuite, evitându-se în cea mai
mare măsură dezgolirea solului. În cadrul acestor lucrări se va urmări realizarea de compoziţii
în corespundere cu condiţiile staţionale, promovându-se cu preponderenţă speciile autohtone
valoroase ca stejarul pedunculat şi cel pufos, gorunul, fagul, paltinii, cireşul, teii şi frasinul.
Refacerea arboretelor slab productive cu consistenţă normală şi sol neînţelenit, se va realiza
în condiţii de sub masiv, folosindu-se la maximum seminţişul existent şi preexistent de specii
principale, de ajutor şi de amestec valoroase, şi după necesitate în ochiurile deschise se vor
efectua semănături directe sau plantaţii, aplicându-se tehnicile tăierilor progresive racordate
la tehnologiile descrise în capitolul precedent. Important este ca după prima intervenţie,
consistenţa arboretului matur să se menţină între 0,4-0,5. În cazul folosirii paralele a
semănăturilor directe, a plantaţiilor de puieţi şi a utilizării nucleelor de regenerare naturală din
sămânţă existente, reducerea consistenţei poate fi mai puternică, mergând în unele cazuri până
la înlăturarea integrală a vechiului arboret din cuprinsul ochiurilor. Odată cu deschiderea noilor
ochiuri şi lărgirea celor existente, se va asigura pregătirea parţială sau integrală a solului pentru
ulterioarele semănături directe sau plantări. Extragerea arborilor rămaşi în ochiurile regenerate,
se va efectua la 1-3 ani de la executarea semănăturilor, respectiv a plantaţiilor. Ochiurile se vor
lărgi treptat, concomitent cu deschiderea altor puncte de refacere.
Refacerea arboretelor slab productive cu consistenţă redusă şi sol înţelenit, se va realiza prin
deschiderea de coridoare cu lăţimi, tehnici şi tehnologii de aplicare descrise în capitolul anterior,
sau parchete mici cu suprafeţe de până la 3 ha în dependenţă de starea arboretului şi configuraţia
terenului, cu pregătirea corespunzătoare a solului (parţială sau integrală), executarea de semănături
sau de plantaţii cu puieţi de cvercinee, inclusiv puieţi de talie mijlocie (metoda O. Rusu), iar după
necesitate, precum si de specii valoroase de ajutor şi de amestec corespunzătoare condiţiilor
staţionale. Refacerea porţiunilor de arboret rămase între coridoare se va face după încheierea stării
de masiv în suprafeţele regenerate cu aplicarea în 2-3 reprize aceloraşi tehnologii.
În arboretele slab productive cu consistenţa sub 0,3, cu o capacitate bioregenerabilă foarte
redusă sau inexistentă, precum şi în arboretele derivate care nu pot fi refăcute prin aplicarea
unor tratamente cu regenerare sub masiv se vor aplica tăieri rase cu aplicarea ulterioară a
tehnicilor şi tehnologiilor de împăduriri.
2.1.3. Substituirea arboretelor derivate
Substituirea arboretelor derivate (cărpinete, acerinee, teişuri, frăsinete etc.) situate în staţiuni
forestiere corespunzătoare tipului natural fundamental de păduri de cvercinee, se poate
realiza apelând la tăierile rase în benzi sau coridoare, şi la regenerarea artificială sau mixtă a
suprafeţelor dezgolite, prin semănături directe, plantări sau complectări, conform compoziţiilor
de regenerare adoptate şi cu respectarea tehnologiilor optime de cultură a speciilor promovate
în condiţii staţionale concrete.
Tehnicile şi tehnologiile de instalare a culturilor silvice în arboretele derivate supuse procesului
de substituire, corespund în mare măsură celor aplicate în condiţiile terenului descoperit, cu
unele modificări care derivă din forma de substituire (coridoare, benzi sau parchete mici) şi