Planul de management pentru zona Ramsar

120
PLANUL DE MANAGEMENT PENTRU ZONA RAMSAR „NISTRUL DE JOS” (proiect)
Suprafaţa şi descriere succintă. 1686.48 ha (1126 ha de teritorii silvice – trupul de pădure
“Lunca Talmaza”). Include 3 sectoare: 1. Trupul de pădure „Lunca Talmaza” amplasat pe o cotitură
mare a Nistrului cu câteva meandre adânci (include o rezervaţie de resurse). 2. Primul
meandru al fluviului (se învecinează cu trupul de pădure mai sus pe cursul apei) în prezent este
abandonat şi periodic inundabil. Aceste sectoare intră în componenţa comunei Talmaza. 3. O
parte a sectorului care se atribuie comunei Cioburciu, parţial se află în fondul silvic, parţial – în
componenţa terenurilor agricole, ce nimeresc sub regimul de folosinţă limitată de pe fâşia riverană
de protecţie .
Altitudinea absolută: 1,4 – 9 m
Structura fizică
Descrierea generală Zona-nucleu este amplasată în partea de sud-est a ţării la 80 km spre sud-este de Chi-
geografică
şinău, la 22 km de la Tiraspol în limitele porţiunii de nord-est a câmpiei Cogâlnic
Relief Lunca înaltă a Nistrului
Bazinele acvatice Porţiunea de jos a bazinului Nistrului
Descrierea generală Compusă din nisipuri, argile, aleurite din grosimea indivizibilă a substratului
geologică
herson – stratul meotic
Caracteristica landşaftului
Lunca Nistrului de Jos cu soluri de luncă, înnămolite-mlăştinoase, păduri inundabile
şi mlaştini ierboase
Principalele tipuri de ecosisteme.
Biotopuri acvatice
1. Fluviul - ecosistemul segmentului Nistrului.
2. Lacuri şi bălţi permanente şi intermitente (apă dulce stătătoare de adâncime mică). Ecosistemul
acestor zone umede posedă cea mai mare diversitate din contul bogăţiei de specii
de alge (1300 de specii şi subspecii), precum şi datorită vegetaţiei acvatice superioare, fitoşi
zooplankton; ponderea “familiile:genuri_specii” este 1:4:10 ce demonstrează o originalitate
înaltă. Această diversitate este conservată în primul rând în Lunca Talmaza.
3. Canale, permanent şi temporar legate cu fluviul.
4. Vegetaţia acvatică ce se dezvoltă în adâncul apei şi pe suprafaţă – desişuri în masă de
broscăriţă. Suprafaţa acvatică deseori aproape în totalitate este acoperită de lintiţă şi salvinie
Păduri de luncă. Tipuri de formaţiuni silvice: Stejărete pure de stejar – 0,2%; Şleauri de luncă
– 61,3%; Plopişuri pure de PLA – 30,6%; Amestecuri de plop şi salcie -7,9%. Vârsta medie: 39
ani. Formula speciilor edificatoare: 4PLA4FR1PLN1SA. Sunt prezentate de 3 biotopuri:
5. Păduri riverane.
6. Formaţiuni de salcie.
7. Comunităţi de specii arbuşti de Salix (S. triandra şi S. purpurea.) pe malurile bazinelor
acvatice şi locurile cu păstrarea de durată a bălţilor.
8. Păduri aluviale cu dominarea frasinului.
Plantaţii artificiale
9. Plantaţii artificiale monodominante de Populus alba, P. nigra, Quercus robur, Fraxinus
excelsior.
Vegetaţia ierboasă este prezentată de comunităţi de luncă (inundabile, umede şi jilave) şi
mlaştini ierboase (vegetaţie palustră):
10. Lunci inundabile cu ierburi înalte.