Planul de management pentru zona Ramsar
Planul de management pentru zona Ramsar
Planul de management pentru zona Ramsar
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
136<br />
PLANUL DE MANAGEMENT PENTRU ZONA RAMSAR „NISTRUL DE JOS” (proiect)<br />
putorius, Pipistrellus pygmaeus, P. nathusii, Nyctalus noctula, Plecotus austriacus, Eptesicus serotinus.<br />
Exemple <strong>de</strong> specii rare: Felis silvestris, Pipistrellus pipistrellus, P. kuhlii, Nyctalus leisleri.<br />
Proprietatea terenurilor. 1163 ha ocupate <strong>de</strong> vegetaţie <strong>de</strong> pădure sunt proprietatea statului<br />
(Întreprin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> stat <strong>pentru</strong> silvicultură Tighina). Păşunile se află în proprietatea comunelor<br />
Cioburciu şi Răscăeţi.<br />
Starea generală. Complexul a fost schimbat esenţial în urma tăierilor silvice, plantării introducenţilor,<br />
iar apoi şi datorită extin<strong>de</strong>rii teritoriului, ocupat <strong>de</strong> plantaţii <strong>de</strong> stejar, fapt ce a creat<br />
o eterogenitate puternică. În pofida acestui fapt s-au păstrat fragmente numeroase <strong>de</strong> dumbravă<br />
fundamentală din stejar pufos şi stejar pedunculat <strong>de</strong> o formă <strong>de</strong>osebită. Pădurile fundamentale<br />
şi <strong>de</strong>rivate <strong>de</strong> stejar pedunculat (10Stp, 9St1Ar, 9St1Dt, 8St2Sc, 8St2Fr, 8St1Ar1Sc, 7St2Fr1Ulc,<br />
7St2Fr1Ar, 7St3Pa, 7St3Ar, 7St3Ju, 7St2Ju1Dt, 7St2Pa1Pin, 6St2Pa1Nu1Gl, 6St2Pa1Gl1Sc, 6St-<br />
4Pa, 6St4Sc, 5St5Ju, 5St3Fr1Sc1Ulc, 4St3Stp2Ar1Dt, 4St3Fr2Stp1Sc, 4St3Fr3Gl, 4St3Fr2Stp1Gl,<br />
3St3Pa3Sc1Nu, 3St2Stp2Fr2Ar1Dt) şi stejar pufos (gîrneţe) - 9Stp1St, 8Stp2St, 8Stp1St1Ar, 8Stp-<br />
1Fr1Ar, 8Stp1Gl1Sc, 7Stp2Fr1Gl, 7Stp2Gl1Fr, 4Stp3Fr2St1Ar, au un set caracteristic <strong>de</strong> specii <strong>de</strong><br />
arbori şi arbuşti; în care se întîlnesc şi poieni stepizate mici bogate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re floristic. O<br />
mare parte din teritoriu este ocupată <strong>de</strong> comunităţi în care domină frasinul cu specii însoţitoare<br />
(9Fr1St, 9Fr1Gl, 8Fr1St1Ulc, 8Fr1St1Sc, 7Fr3St, 7Fr2St1Ar, 7Fr2St1Pa, 7Fr2Gl1Stp, 7Fr2Sc1St,<br />
6Fr2St1Gl1Ulc, 6Fr3St1Gl, 5Fr5Gl, 5Fr3St2Gl, 5Fr2St2Sc1Ulm, 4Fr4St1Gl1Dt, 4Fr3St2Gl1Ju,<br />
4Fr3St2Gl1Dt, 5Fr3St1Pa1Dt, 4Fr3St1Ulc1Ju1Ar, 4Fr3St2Ar1Dt, 4Fr3Stp2St1Ar, 4Fr3St2Gl1Sc,<br />
4Fr3Gl2St1Dt), mult mai puţin comunităţile <strong>de</strong> ulm (7Ulc3Dt, 6Ulc2St2Ar, 6Ulc3Gl1Ar). Sunt<br />
foarte răspândite plantaţiile cu specii autohtone – stejar pedunculat (10St) şi pufos (10Stp), ulm<br />
(10Ulc), precum şi introducenţi (aproximativ 50 % din plantaţii), prepon<strong>de</strong>rent salcâm alb şi<br />
glădiţă, suprafeţe mai mici sunt ocupate <strong>de</strong> pin negru, brad şi alte specii. În general, plantaţiile<br />
autohtone constituie doar 15 %, iar cele artificiale 57,2% (majoritatea dintre ele având o productivitate<br />
mică), cele <strong>de</strong>rivate ocupă 27,7%; 66% din plantaţii sunt <strong>de</strong> provenienţă din lăstari; 93<br />
% din plantaţii au o productivitate mică, ceea ce indică condiţii necorespunzătoare <strong>de</strong> creştere<br />
şi <strong>de</strong> gospodărire (alegerea nepotrivită a speciilor <strong>pentru</strong> lucrările silviculturale, inoportunitate<br />
şi calitatea inferioară a tăierilor silvice); aproximativ 8% le constituie plantaţiile cu consistenţă<br />
redusă şi rărişurile; în unele plantaţii este prezent arţarul american agresiv (Acer negundo). În<br />
complex sunt incluse şi sectoare mari <strong>de</strong> comunităţi <strong>de</strong> stepă, cu participarea năgarei penate,<br />
amplasate pe versantul abrupt al Nistrului, precum şi pe sectorul păstrat <strong>de</strong> stepă primară dintre<br />
complexul „Cioburciu <strong>de</strong> Munte” şi cariera <strong>de</strong> nisip <strong>de</strong> la marginea s. Răscăeţi. În anul 2009 a<br />
fost efectuată împădurirea cu introducenţi a părţii superioare a versantului cu pericol <strong>de</strong> eroziune<br />
care coboară spre Nistru, şi este amplasat la nord-vest <strong>de</strong> satul Răscăeţi (sectorul 42E a<br />
complexului „Stânca”). Diversitatea mare a biotopilor <strong>de</strong> pădure, luncă, stepă şi câmp formează<br />
o diversitate înaltă a faunei păsărilor, printre care cuibăresc şi se întâlnesc diferite specii rare călătoare<br />
şi în timpul zborului. Este bogată fauna insectelor habitatelor <strong>de</strong>schise – sunt înregistrate<br />
72 specii <strong>de</strong> Apoi<strong>de</strong>a. Prima dată în <strong>de</strong>cursul a mai multor ani în Moldova iarăşi a fost observată<br />
Saga pedo Pall. (IUCN-2002), precum şi o specie rară <strong>de</strong> greier - Onconotus servillei F.-v.-W. În<br />
afară <strong>de</strong> aceste specii se mai numără şi 12 specii vulnerabile.<br />
Valoarea socială şi economică<br />
Vizitarea <strong>de</strong> către turişti <strong>pentru</strong> observarea şi fotografierea a peisajului şi a speciilor rare (în<br />
perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare/înflorire în masă) <strong>de</strong> plante şi animale. Păstrarea în calitate <strong>de</strong> bancă <strong>de</strong><br />
seminţe <strong>de</strong> plante edificatoare <strong>de</strong> cenoze, rare şi pe cale <strong>de</strong> dispariţie. Este posibilă colectarea<br />
plantelor medicinale. Păşunile sunt exploatate în mod intensiv. Unele specii care locuiesc aici<br />
pot fi obiecte ale vânătoarei <strong>de</strong> amatori.<br />
Pădurile: Veniturile posibile în urma folosinţei produselor pădurii (produsele lemnoase, nelemnoase<br />
fructe, pomuşoare, plante medicinale, vânătoarea), servicii etc.) în conformitate cu<br />
legislaţia în vigoare: