Planul de management pentru zona Ramsar

ПЛАН УПРАВЛЕНИЯ Рамсарским сайтом «Нижний Днестр» (проект)
Reconstrucţia ecologică a Nistrului Orb şi în Lunca Talmaza pentru reglarea regimului
hidrologic.
Crearea unui aspect atrăgător al teritoriului şi atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea
turismului şi a altor tipuri de activităţi legate de acesta pentru locuitori.
Crearea şi dezvoltarea instrumentelor de colaborare între populaţia locală, autorităţile
locale şi reprezentanţii businessului, susţinerea cooperării populaţiei în domeniile legate
de folosinţa durabilă a resurselor naturale.
Crearea parcului naţional „Nistrul de Jos” ca organ de realizare a acestor obiective, iar
după aceasta a rezervaţiei biosferei, de preferinţă – transfrontalier.
2.3. Probleme de management
2.3.1. Starea actuală a administrării obiectelor naturale şi valorilor natural-istorice ale zonei
În prezent o protecţie şi administrare integrală a teritoriului lipsete. Pădurile de pe cumpăna
apelor sunt protejate în rezervaţiile naturale „Copanca” (167 ha) şi „Leuntea” (30 ha). Lunca Talmaza
include o rezervaţie de resurse de soluri (200 ha); rezervaţiile naturale pe luncă – „Pădurea
Olăneşti” (108 ha) şi „Mlaştina Togai” (50 ha) – sunt amplasate pe două meandre ale Nistrului.
Rezervaţia peisajeră „Grădina Turcească” (224 ha) ocupă două meandre ale albiei vechi. Există
trei monumente ale naturii nu prea mari (paleontologice) câte 2 ha fiecare. În conformitate cu
Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, ariile naturale protejate funcţionează în
conformitate cu regulamentele-cadru ale ariilor protejate, care sunt divizate în regulamente-cadru
pentru ariile protejate corespunzătoare (de exemplu rezervaţii naturale sau monumente ale
naturii, etc.). regulamentele concrete pentru fiecare arie protejată în baza regulamentelor cadru
trebuie să fie instrumentele de gestionare pentru fiecare arie protejată după cum este prevăzut
în legislaţia corespunzătoare. Din păcate, astfel de regulamente sau recomandări individuale
lipsesc şi preponderent regulamentele-cadru nu sunt aplicate.
Pe malul stâng al Nistrului ariile naturale protejate ale zonelor umede sau silvice sunt prezentate
doar de rezervaţia ihtiologică „Turunciuc”, deşi sunt argumente şi obiecte pentru a fi incluse
în fondul rezervaţiilor protejate (de exemplu insula Diculi).
Un nivel anumit de protecţie este oferit teritoriilor forestiere care sunt gestionate de serviciile
silvice în conformitate cu interesele aceloraşi întreprinderi silvice. Fâşia riverană de protecţie a
apelor constituie în lăţime până la 100 m de la malul Nistrului sau de la linia meandrelor, dar
poate fi limitată de către digul de stat anti-viitură. Aici se interzice: păşunatul, agricultura arabilă
şi construcţiile, cu excepţia construcţiilor speciale şi trebuie aplicate amenajamente silvice speciale.
Preponderent autorităţile locale sunt responsabile pentru respectarea regimului în această
fâşie împreună cu proprietarii terenurilor. Realizarea acestor responsabilităţi are loc doar parţial.
Practica arată că nimeni nu este răspunzător pentru starea a astfel de obiecte cum ar fi monumentele
arheologice.
În prezent lipseşte un organ ce ar administra zona sau unităţile teritoriale mari (de exemplu
malul drept sau malul stâng al Nistrului).
2.3.1.1. Resursele umane (cadrele)
În prezent statutul zonei nu presupune un stat de personal pentru această arie protejată. La
persoanele ce realizează o gestiune de protecţie a naturii se atribuie personalul tehnic al ocoalelor
silvice Căuşeni, Talmaza şi Olăneşti, precum şi aparatul central al întreprinderii pentru silvicultură
„Tighina”. Numărul total al personalul tehnic implicat în acest proces constituie 48 de
73