Planul de management pentru zona Ramsar

ПЛАН УПРАВЛЕНИЯ Рамсарским сайтом «Нижний Днестр» (проект)
Numărul de specii Plante Insecte Zoobentos Herpetofauna
Păsări Mamifere Lilieci
Listele Convenţiei de la Berna 3 41 13 8
Listele Convenţiei de la Bonn 11 9 8
Directiva Habitat, Anexa II 1
Directiva Habitat, Anexa IV 3 9 8
Directiva Păsări 16
Lista operaţională 2 16 5 3
Protejate de lege(CR, EN, VU) 1 16 5
133
Exemple de specii rare de plante: Crocus reticulatus Stev. ex Adam.
Speciile caracteristice şi rare de mamifere. Herpetofauna. Specii caracteristice - Lacerta viridis,
Natrix natrix, Hyla arborea, Bufo viridis. Păsări. Sunt caracteristice păsările de pădure, de luncă şi de
câmp, printre care predomină paserinele. Cele mai diverse sunt păsările de pădure şi cele legate de sectoarele
deschise, printre care sunt comune speciile de vrăbii, bufniţe, ciocănitoare, porumbei. Exemple
de specii rare: Falco vespertinus L. Mamifere. Specii comune: Erinaceus europaeus, Talpa europaea, Sorex
araneus, Dryomys nitedula, Apodemus agrarius, Apodemus sylvaticus, Apodemus flavicollis, Clethrionomys
glareolus, Sus scrofa, Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Vulpes vulpes, Mustela nivalis, Mustela
putorius, chiroptere pentru sectoarele V.C.1.-V.c.9. - Pipistrellus pygmaeus, Nyctalus noctula, Eptesicus
serotinus, Plecotus austriacus. Exemple de specii rare: Felis silvestris, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus
nathusii, Nyctalus leisleri, Myotis mystacinus/brandtii, Myotis daubentonii.
Proprietatea terenurilor. 873 ha ocupate de vegetaţie de pădure sunt în proprietatea statului
(Întreprinderea de stat pentru silvicultură din Tighina). Păşunile aparţin comunei Talmaza.
Starea generală. Gîrneţurile primare, caracteristice pentru acest sector, au fost totalmente înlocuite
cu plantaţii artificiale, amplasate pe sectoarele degradate, care nu pot fi folosite în agricultură.
Aproximativ 90 % dintre plantaţii sunt alcătuite din introducenţi, cu prevalarea salcâmului alb. În
compoziţia complexelor „Valea Moşului”, „Valea Tetii”, „Perii”, „Arpintea de Jos” au fost plantate
în grupuri mici culturile de stejarul pedunculat, ulm, frasin, deseori printre ele se întâlneşte salcâmul
şi glădiţa. O mare parte dintre aceştia (circa 30 %) au provenienţă din lăstari. Practic toate
arboreturile (97 %) au productivitate mică, fapt ce este generat de condiţiile necorespunzătoare de
creştere şi de gospodărire (alegerea incorectă a speciilor pentru lucrările silviculturale inoportunitate
şi calitate inferioară a tăierilor ş.a.); aproximativ 14% le constituie plantaţiile cu consistenţă
redusă şi rărişurile. Complexul are o influenţă deosebită luând în considerare rolul în migraţiile
locale, de exemplu serveşte drept punct de transbordare pentru copitate pe drumul dintre trei
masive de bază, care trebuie să fie unite prin coridoare forestiere. Vegetaţia ierboasă a păşunilor
este destul de diversă – acestea sunt ierburi de stepă de luncă ruderalizate ale formaţiunii Bothriochloeta
(ischaemium), lunci reavene cu formaţiuni de Festuceta (regeliana), comunităţi de Poeta
(angustifoliа) - Lolieta (perennis), Lolietum perennis, Lolieto (perennis) – Festucetum (regeliana),
vegetaţie de graminee cu rizomi cu vârsta medie (5-10 ani), reprezentată în special de comunităţi
de pir (Elythrigietum repentis) cu amestec de Cynodon dactylon, Poa angustifolia, Lolium perenne şi
diverse ierburi-buruiene. Teritoriul în întregime este populat de multe specii de păsări ale habitatelor
de pădure şi ale biotopilor deschişi, plantaţiile silvice sunt bogate în chiroptere.
Valoarea socială şi economică
Păşunile sunt exploatate în mod intensiv şi, de aceea, necesită o îmbunătăţire şi reglementare
a păşunatului. Unele specii care locuiesc aici constituie obiecte ale vânătoarei de amatori
şi ale turismului ecologic.