13.04.2013 Views

Click aici pentru detalii

Click aici pentru detalii

Click aici pentru detalii

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Concluzii<br />

CMH este o tulburare cardiaca relativ frecventa<br />

(prevalenta la adult de cca 1:500) la care moartea subita este<br />

componenta cea mai eradicabila, aparind oricand in cursul<br />

vietii, dar in special la tineri, adesea asimptomatici [295] . O<br />

atentie deosebita este directionata catre identificarea<br />

subgrupului mic de pacienti cu CMH care au risc inalt, astfel ca<br />

pot fi realizate interventiile terapeutice <strong>pentru</strong> prevenirea MSC.<br />

Tratamentul profilactic <strong>pentru</strong> prevenirea MSC este mai<br />

indreptatit <strong>pentru</strong> acei pacienti fie cu stop cardiac anterior, fie<br />

cu 2 sau mai multi factori de risc. Deciziile privind tratamentul<br />

profilactic <strong>pentru</strong> preventie primara la pacientii cu CMH cu un<br />

singur factor de risc pot fi individualizate deoarece acuratetea<br />

predictiva pozitiva <strong>pentru</strong> MSC este relativ scazuta. Bazindu-se<br />

pe date observationale ICD ar parea in prezent cea mai adecvata<br />

modalitate de tratament <strong>pentru</strong> pacientii cu CMH considerati<br />

a fi la risc inalt, desi tratamentul cu amiodarona poate<br />

reprezenta o alternativa farmacologica la DCI la citiva pacienti<br />

selectati.<br />

Desi CMH este cea mai frecventa afectiune genetica<br />

cardiovasculara nu este cu toate aceste neobisnuita in<br />

comparatie cu boala coronariana sau hipertensiunea sistemica.<br />

Datele comparative sunt limitate rezultind din studii<br />

observationale; ele vin sa valideze stratificarea riscului si<br />

strategiile de tratament <strong>pentru</strong> MSC. Dovada care conduce la<br />

recomandarile propuse este in principal bazata pe studii<br />

retrospective, mici studii prospective si pe opinia expertilor.<br />

Cardiomiopatia<br />

ventriculara dreapta<br />

Etiologie si date clinice<br />

Recomandari <strong>pentru</strong> stratificarea riscului in moartea subit` cardiac`:<br />

cardiomiopatia hipertrofica<br />

28<br />

Cardiomiopatia ventriculara dreapta (CMVD), initial<br />

denumita displazia aritmogena de ventricul drept [296] , este o<br />

afectiune a miocardului caracterizata prin substituirea fibrograsoasa,<br />

difuza sau localizata, a miocardului ventriculului<br />

drept, cu sau fara afectare ventriculara stanga si sept<br />

interventricular relativ neinteresat [297, 298].<br />

Prevalenta CMVD nu este bine stabilita, ea fiind<br />

estimata intre 1:1000 - 1:10000. Aspectele post mortem din<br />

CMVD pot fi discrete si strict limitate la portiuni ale<br />

ventriculului drept care nu sunt examinate de rutina la autopsie.<br />

Conform unor date recente, aceasta afectiune, ca si alte<br />

cardiomiopatii mostenite, este una din cauzele majore de MSC<br />

la grupa de varsta fara risc de afectare coronariana (3 cm) Clasa IIa B [271−274]<br />

Raspuns hipotensor al presiunii sanguine la efort Clasa IIa B [273−279]<br />

TVNS (Holter) Clasa IIa B [260, 273, 274, 280, 281−284, 295]<br />

Mutatii cu risc inalt Clasa IIb B [253, 256, 268, 269, 275]<br />

Aritmii ventriculare inductibile prin SEP Clasa III C [284−289]<br />

Gradient la ejectia VS Clasa III B [259]<br />

Insuficienta mitrala (moderata-severa) Clasa III C [259]<br />

Durere toracica/dispnee Clasa III C [259]<br />

Fibrilatie atriala paroxistica Clasa III B [266]<br />

*Riscul pare a fi cel mai mare cind e repetitiva sau se asociaza cu efort sau la copii<br />

**De obicei sept interventricular<br />

HVS=hipertrofie ventriculara stinga; Max.=maxim; SEP=stimulare electrica programata; TV=tahicardie ventriculara;<br />

ICD=implantable cardioverter defibrillator<br />

Recomandari <strong>pentru</strong> preventia mortii subite cardiace:<br />

cardiomiopatia hipertrofica<br />

Preventie primara Preventie secundara<br />

Recomandari Nivel de evidenta Recomandari Nivel de evidenta<br />

REVISTA ROMÅN~ DE CARDIOLOGIE Vol. XIX, Nr. 1, An 2004<br />

Referinte<br />

DCI Clasa IIa B Clasa I B [285, 287]<br />

Amiodarona Clasa IIb B - - [293, 294]<br />

Beta-blocante Clasa III C - - [253, 256, 257, 259]<br />

Verapamil Clasa III C - - [253, 256, 257]

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!