Click aici pentru detalii

de Cardiologie si reprezinta pozitia oficiala acesteia asupra
acestui subiect. Acest ghid va fi revizuit la 2 ani dupa publicarea
sa si va fi considerat ca actual pana la revizuirea sa de catre
Comisia pentru Ghiduri sau pana la retragerea sa din circulatie.
Documentul este compus din doua parti: prima inculde
o sinteza a celor mai importante conditii clinice asociate cu
MSC; a doua prezinta recomandarile pentru stratificarea
riscului si pentru preventia MSC.
Comitetul pentru studiul mortii subite cardiace a fost
finantat din bugetul fostei Comisii pentru initiative stiintifice si
clinice si al Comisiei pentru Ghiduri Practice si Conferinte de
Politici al SEC fiind independent de orice institutii comerciale,
sanitare sau guvernamentale.
Recomandarile Societatii
Europene de Cardiologie pentru
prevenirea Mortii Subite Cardiace
La sfarsitul fiecarui capitol din document sunt furnizate
recomandari pentru stratificarea riscului si pentru preventia
MSC. Atunci cand se studiaza acest document este important sa
fie reamintit fapul ca recomandarile nu sunt concepute pentru
managementul detaliat al pacientilor cu diverse afectiuni, ci
urmaresc doar sa sublinieze valoarea diferitelor elemente de
stratificare a riscului si sa clasifice valoarea diferitelor interventii
pentru prevenirea MSC. In cadrul terapiei pacientilor, aceste
recomandari trebuie integrate in contextul clinic adecvat.
Comitetul doreste sa reaminteasca cititorului ca in
tabele (la fel ca si in textul documentului) folosirea termenilor
de preventie „primara” si „secundara” este necoventionala,
folosindu-se referitor la pacientii cu/fara istoric de aritmii
ventriculare sustinute sau fibrilatie ventriculara.
In Apendicele 1 si 2 sunt enumerate acronimele
respectiv abrevierile folosite in document.
Moartea Subita Cardiaca:
defintie si impactul asupra
studiilor clinice
Termenul de moarte subita cardiaca este folosit de
cateva secole si de-a lungul acestui timp diferiti autori au avut
controverse asupra celei mai adecvate defintii. MSC se defineste
dupa cum urmeaza: „Moartea naturala datorata cauzelor
cardiace, anuntata de pierderea brusca a starii de constienta in
decurs de o ora de la debutul simptomatologiei acute; boala de
cord pre-existenta poate fi cunoscuta dar momentul si modul
decesului sunt neasteptate” [1] . Un subiect de perpetua
controversa a fost reprezentat de circumstanta in care o moarte
neasteptata poate sa fie numita „subita” si de felul in care natura
cardiaca a cauzei mortii poate sa fie probata. Mai multe criterii
au fost propuse pentru a lega MSC de un mod specific de deces.
Prezentarea clinica a MSC este frecvent folosita ca
substitut al mecanismului specific de producere. Cu cat un
mecanism specific este mai bine precizat cu atat se pot institui
masuri de preventie mai eficiente. Desi este adevarat ca in
6
majoritatea cazurilor de deces instantaneu cauza este o
tahiaritmie, de exemplu dupa infarctul miocardic acut, exista si
alte cauze de moarte subita precum ruptura de aorta, ruptura de
anevrisme subarahnoidiene, ruptura si tamponada cardiaca,
embolia pulmonara masiva si altele. Pe de alta parte un deces
poate sa fie de cauza aritmica dar fara a se produce subit - spre
exemplu decesul unui pacient care a suferit un episod de
tahicardie ventriculara sustinuta survenit in spital datorita
colapsului hemodinamic si complicatiilor consecutive acestuia.
Conceptele fundamentale pe care se bazeaza definitia
mortii subite sunt natura non-traumatica a evenimentului, si
faptul ca decesul trebuie sa fie neasteptat si instantaneu. Pentru
a limita cauzele de moarte subita la afectiunile cardiace a fost
adaugat cuvantul „cardiaca”, formand termenul de „moarte
subita cardiaca”. A fost propusa o subclasificare ulterioara care
face distinctia dintre cea „coronariana” si cea „non-coronariana”.
Intervalul de timp folosit pentru descrierea evenimentului
terminal a fost initial de 24 de ore fiind ulterior redusa la o ora
sau chiar la un eveniment instantaneu pledand pentru un
mecanism aritmic. In consecinta exista o inconsecventa
pronuntata in definitiile utilizate in diferitele studii clinice.
Problemele determinate de definirea modului de deces au
constituit un subiect de ingrijorare pentru numerosi autori [2−4] .
Un aspect foarte dificil il reprezinta clasificarea deceselor
survenite fara martori precum decedatul gasit in pat. Multi
autori au opinat eronat pentru clasificarea unor astfel de decese
ca MSC desi este deseori imposibil sa se determine ultimul
moment din viata al pacientului sau durata simptomatologia
premergatoare decesului.
Acest document propune recomandari de preventie a
MSC bazate pe rezultatele studiilor clinice si de aceea vor fi
afectate de limitarile inevitabile impuse de compararea unor
studii care au folosit definitii diferite ale mortii subite. Mai mult
decat atat, studiile recente nu au analizat efectele asupra
„mortii subite cardiace” folosind termenul alternativ de „moarte
aritmica”; asa cum s-a precizat anterior, cei 2 termeni nu sunt
identici deoarece un pacient poate sa decedeze datorita
aritmiilor chiar daca evenimentul terminal nu este „subit”
(instantaneu sau neasteptat). Invers, nu toate mortile subite
sunt determinate de aritmii, specific de tahiaritmiile
ventriculare.
In analizarea studiilor, am folosit, atunci cand a fost
posibil, datele specifice obtinute de sub-grupele care au avut
MSC ca end-point. Cand acestea nu au fost disponibile, au fost
folosite datele despre decesele clasificate ca aritmice, iar atunci
cand singurele date disponibile au fost cele referitoare la
mortaliatea cardiaca generala s-a presupus ca o proportie
semnificativa din aceasta este reprezentata de decesle aritmice.
REVISTA ROMÅN~ DE CARDIOLOGIE Vol. XIX, Nr. 1, An 2004