Click aici pentru detalii
Click aici pentru detalii
Click aici pentru detalii
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Sindromul Brugada<br />
Cauze si date clinice<br />
Sindromul Brugada [374] este o afectiune aritmogena ce<br />
asociaza risc crescut de MSC si apare la pacientii cu cord<br />
indemn. Incidenta la 3 ani a stopului cardiac este de 30% atat<br />
la pacientii asimptomatici cat si la cei simptomatici. Boala se<br />
caracterizeaza prin bloc de ramura dreapta tranzitor si<br />
supradenivelare de ST in V1-V3. Bazele genetice <strong>pentru</strong> una<br />
din variantele de SB au fost identificate; s-a demonstrat ca SB<br />
este un defect alellic al LQT3 prezentand mutatii ale canalului<br />
de sodiu (SCN5A). Boala se transmite autosomal dominant.<br />
Evenimentele cardiace (sincopa sau stopul cardiac) apar in<br />
special la barbatii cu varste medii de 38 de ani (variind intre 6<br />
luni si 74 de ani) [375, 376] .<br />
MSC se datoreaza unor aritmii ventriculare polimorfe<br />
cu frecvente inalte, care apar predominant in repaus sau in<br />
timpul somnului. Febra poate fi un posibil factor de risc <strong>pentru</strong><br />
SB deoarece cativa pacienti au dezvoltat stop cardiac in cursul<br />
unui episod febril si cel putin una din mutatii a prezentat<br />
afectare functionala severa la temperatura crescuta [377] .<br />
Stratificarea riscului<br />
Deoarece sindromul Brugada a fost descris relativ<br />
recent, intelegerea sa este inca incompleta si raman numeroase<br />
incertitudini atat in privinta algoritmurilor de stratificare a<br />
riscului cat si a managementului.<br />
Recomandari <strong>pentru</strong> prevenirea mortii subite cardiace:<br />
sindromul de QT lung<br />
35<br />
Recomandari Clasa de evidenta Referinte<br />
Preventia primara<br />
Evitarea medicamentelor care prelungesc QT/hipopotasemiante<br />
Simptomatici Clasa II a C [353]<br />
Purtatori sanatosi de gene Clasa II a C [353, 369]<br />
Asimptomatici Clasa II a C [353, 369]<br />
Evitarea sporturile de performanta/activitatilor extenuante<br />
Simptomatici Clasa I C [353]<br />
Purtatori sanatosi de gene Clasa II a C [353]<br />
Asimptomatici Clasa II a C [353]<br />
Betablocante<br />
Simptomatici Clasa I B [358]<br />
Asimptomatici Clasa II a C [358]<br />
Simpatectomia cardiaca stanga + betablocante<br />
Simptomatic cu recurente cu betablocante Clasa II b B [371]<br />
Pacemaker (plus betablocante)<br />
Simptomatici cu aritmii dependente de pauze sau bradicardie Clasa II b C [372, 373]<br />
ICD + betablocante<br />
Simptomatic cu recurente sub betablocante Clasa II a C [353, 365]<br />
Preventia secundara<br />
ICD + betablocante Clasa I C [353, 358]<br />
Evitarea sporturile de performanta/a activitatilor extenuante* Clasa I C [353]<br />
Evitarea agentilor care prelungesc QT Clasa I C [353]<br />
* Modificarea stilului de viata asociata la implantarea de ICD la supravietuitorii unui stop cardiac<br />
Parametrii demografici<br />
Sexul masculin si varsta cuprinsa intre 30 si 40 de ani<br />
sunt factori de risc <strong>pentru</strong> MSC [375, 376] desi au fost descrise si<br />
cazuri pediatrice.<br />
Antecedente familiale<br />
Istoricul familiar de MSC este considerat un factor de<br />
risc <strong>pentru</strong> MSC. Ca si in cazul SQTP nu exista date care sa<br />
demonstreze ca istoricul familiar este predictor de evenimente<br />
cardiace <strong>pentru</strong> membrii familiei. Supozitia ca indivizii afectati,<br />
dar fara antecedente familiale ar avea un risc mai scazut de<br />
evenimente cardiace nu este neaparat adevarata [375, 376] .<br />
ECG<br />
Identificarea supradenivelarii de ST pe ECG de<br />
suprafata este diagnostica <strong>pentru</strong> aceasta afectiune. Nu exista<br />
date care sa sustina o corelatie intre amplitudinea<br />
supradenivelarii ST, morfologia segmentului ST si prezenta sau<br />
absenta blocului de ramura dreapta si riscul de MSC.<br />
Aspecte farmacologice<br />
Se pare ca administrarea i.v. de blocante ale canalelor de<br />
sodiu precum flecainida (2mg/kgc) si ajmalina (1mg/kgc)<br />
demasca supradenivelarea segmentului ST in formele<br />
inaparente de boala [378] . Sensibilitatea si specificitatea acestei<br />
metode nu sunt cunoscute.<br />
REVISTA ROMÅN~ DE CARDIOLOGIE Vol. XIX, Nr. 1, An 2004