Click aici pentru detalii

Prolapsul valvei mitrale
Cauze si date clinice
Prolapsul valvei mitrale (PVM) a fost considerat o boala
cu prevalenta mare, mai ales datorita utilizarii initiale a unor
criterii ecocardiografice nespecifice [405] . Prevalenta a scazut
semnificativ dupa propunerea unor criterii rafinate de
diagnostic. Date recente din studiul Framingham, pe grup de
pacienti neselectati din ambulator, indica o prevalenta scazuta a
PVM de 1-3% din 3491 subiecti [406] . PVM este in majoritatea
cazurilor o conditie benigna [406−408] . MSC a fost raportata in
asociere cu PVM [408−410] . Cu toate acestea cazuri bine
documentate sunt rare iar atat detalii clinice ca si datele
necroptice sunt absente sau sarace. Se presupune ca MSC din
PVM este aritmica, fibrilatia ventriculara fiind probabil
responsabila pentru MSC in majoritatea cazurilor. Zuppiroli et
al. au raportat rezultatele unui studiu prospectiv in care 316
subiecti au fost urmariti pe o perioada medie de 102 luni [408] .
In acest interval au existat numai 6 decese de cauza cardiaca,
numai 3 din cazuri cu MSC - iar un pacient a beneficiat de
reparatia valvei mitrale cu 14 luni inainte de deces. Cu toate
acestea trebuie subliniat ca datorita prevalentei relativ inalte a
PVM in populatia generala, chiar un nivel scazut al
complicatiilor poate conduce la un numar mare de persoane
afectate. Dintre 163 morti subite cardiace la oameni tineri,
PVM a fost singura patologie cardiaca la 17 pacienti (10% din
cazuri) [410].
Stratificarea riscului
Recomandari pentru stratificarea riscului mortii subite cardiace: stenoza aortica
Cuspele redundante si mixomatoase sunt cele mai
importante elemente ecocardiografice asociate cu MSC. In
studiul lui Nishimura et al. toti cei 6 pacientii cu PVM care au
murit subit au avut cuspe redundante, in timp ce MSC nu a
aparut la nici unul din cei 231 de pacienti cu valve non
39
Recomandari Clasa de evidenta Referinte
Inainte de inlocuirea valvei aortice
Pacienti simptomatici Clasa I C [387−391]
Pacienti asimptomatici
Aritmii ventriculare semnificative (TV inductibila la SEP) Clasa IIa C [397]
Disfunctie VS Clasa IIa C [398]
Raspuns anormal la efort Clasa IIa C [398]
Gradul de stenoza Clasa IIb C [388]
Dupa inlocuirea valvei aortice
Aritmii ventriculare semnificative Clasa IIa C [397]
Recomadari pentru preventia mortii subite cardiace la pacientii cu stenoza aortica
Recomandari Nivel de evidenta Referinte
ICD (preventie secundara) Clasa I C [397]
Inlocuirea valvei aortice Clasa I B [390, 399]
Amiodarona Clasa IIa Opinia grupului de lucru
redundante [411] . Relatia dintre existenta si severitatea
regurgitarii mitrale si MSC este neclara [409, 411−413] . Nici in
studiul lui Zuppiroli regurgitarea mitrala nu a fost un factor de
risc evident pentru MSC [408] . Boudoulas et al. [412] si Campbell
et al. [414] au gasit o asociere intre modificarile segmentului ST
in teritoriul inferolateral si prezenta fibrilatiei sau tahicardiei
ventriculare. Din alte studii s-a decis ca prelungirea intervalului
QT si cresterea dispersiei QT pot fi markeri utili ai mortalitatii
aritmice [415, 416] . Un factor de risc pentru MSC s-au considerat
a fi extrasistolele ventriculare complexe sau frecvente, dar
valoarea lor prognostica nu a fost dovedita [417] . SAECG poate
fi folositor in identificarea pacientilor cu PVM care au
predispozitie pentru aritmii maligne [413] . Inductibilitatea
tahicardiei ventriculare in timpul SEP nu pare sa fie de
ajutor [413] . Cel mai important marker prognostic pentru MSC
la acest grup de pacienti sunt stopul cardiac in antecedente, un
istoric familial de MSC la o virsta tinara si redundanta de valva
mitrala [409, 411, 412] .
Managementul pacientilor cu risc inalt
Nici un studiu prospectiv nu a evaluat eficacitatea
betablocantelor sau medicamentelor antiaritmice in perventia
MSC. Totusi agentii betablocanti sunt considerati prima linie
de tratament la pacientii simptomatici. Pacientii cu stop cardiac
in antecedente trebuie luati in considerare pentru implantarea
ICD.
Concluzii
PVM este de obicei benign, legatura sa cu MSC a fost
sugerata dar niciodata demonstrata. Ca urmare din lipsa
informatiilor nu se poate stabili o interventie profilactica care ar
putea reduce riscul de MSC. Nici o constatare individuala nu
reprezinta un predictor substantial pentru oprirea cardiace. In
majoritatea cazurilor de MSC sunt implicati pacienti cu stop
REVISTA ROMÅN~ DE CARDIOLOGIE Vol. XIX, Nr. 1, An 2004